În primul rând, cea mai bună atitudine a europenilor în fața lui Donald Trump este solidaritatea. Ultimele mișcări în privința Groenlandei au determinat inclusiv lideri apropiați de administrația de la Casa Albă, precum Giorgia Meloni sau președintele Poloniei, Karol Nawrocki, să se poziționeze în mod clar de partea blocului european, potrivit TVR Info.

De altfel, cei 27 de lideri ai UE s-au întrunit într-un Consiliu European extraordinar, a cărui concluzie a fost întărirea solidarității. Faptul că Trump a anunțat deja că nu va utiliza forța pentru a obține Groenlanda este un semn că solidaritatea europenilor îl poate determina să se răzgândească.

Autonomia strategică este un concept care, dincolo de acoperirea dezangajării militare a americanilor în regiune, include și elemente economice, cum ar fi așa-numita „bazooka comercială” — instrumentul anticoerciție.

Acesta este o formă rapidă de răspuns în oglindă față de entități comerciale ostile și poate intra repede în vigoare, deoarece, în aceste cazuri, principiul unanimității este suspendat. Activarea instrumentului de coerciție i-ar afecta pe americani, care și-ar vedea companii importante scoase efectiv de pe piața unică europeană, iar balanța comercială UE–SUA este în favoarea europenilor.

Una dintre slăbiciunile americanilor este că se bazează pe alții să le plătească datoriile, prin mari deficite externe. Mai exact, Europa este cel mai mare creditor al americanilor. Țările europene dețin 8 trilioane de dolari în obligațiuni și acțiuni, adică dublu față de restul lumii.

O vânzare rapidă de active ar putea provoca o prăbușire a valorii dolarului american, o criză de lichiditate în întregul sistem bancar și o creștere uriașă a costurilor de împrumut. De asemenea, ar bloca sectorul financiar american într-o paralizie mai severă decât criza din 2008. Ar fi echivalentul unei „opțiuni nucleare” pentru americani. O consecință indirectă a unor astfel de măsuri de retaliere ar fi creșterea inflației, care ar lovi direct consumatorii americani.

Pe măsură ce Uniunea Europeană își pierde încrederea în partenerul și aliatul transatlantic, diversificarea comercială devine o soluție. În 2024, UE a avut schimburi comerciale cu SUA de 1.600 de miliarde de euro. În același an, schimburile cu Mercosur au fost de doar 111 miliarde, în condițiile unor tarife de 35%. Renunțarea la acestea, prin acordul de liber schimb cu cele patru țări din America Latină, ar putea stimula la cote nebănuite schimburile comerciale.

Nu în ultimul rând, Uniunea Europeană pregătește o altă „bombă”: un acord de liber schimb cu India, care ar crea cea mai mare piață din lume, cu 2 miliarde de consumatori — un miliard și jumătate de indieni și aproape 500 de milioane de europeni. India este deja al nouălea partener strategic al Uniunii Europene, cu schimburi de 124 de miliarde de dolari în 2023.