Tradiția sfințirii coșurilor de Paşti se păstrează peste ani în localităţile Republicii Moldova. Înainte de slujba Învierii, gospodinele pregătesc tradiţionalul coş din care nu lipsesc pasca, cozonacul sau ouăle roşii. Iar după slujba de la biserică, fiecare creştin merge la gospodaria lui, pentru a se bucura de Învierea Domnului în familie, în jurul mesei de sărbătoare.
Fiecare produs pus cu grijă şi dragoste în coș are o simbolistică aparte, ne-a spus Natalia Sopcu, din Ghidighici.
NATALIA SOPCU, gospodină: În coşul de Paşti punem Pasca. După ce am pus Pasca, sigur aranjăm câteva ouă. Le punem aşa pe pască, deasupra. După ce am aranjat pasca şi ouăle, punem şi brânza, care la fel este binecuvântată şi, desigur, înainte de a merge la Înviere punem şi o bucată de cărniţă. Din coșul pascal nu trebuie să lipsească lumânarea sau candela. Oamenii primesc lumina sfântă de la preot și o duc acasă cu grijă, ca pe o binecuvântare.
NATALIA SOPCU, gospodină: Fără lumânare, nu putem merge. Cum a spus Hristos: Întru lumina ta vom vedea lumina. Fără lumină, nu putem merge. Trebuie să mergem la biserică să luăm lumina învierii, să ne bucurăm.
Preotul Maxim Melinti spune că, de Paști, nu este important cât de plin este coșul, ci cât de deschis e sufletul să primească lumina. Și nici de această sărbătoare nu trebuie să îi uităm pe cei mai puţin norocoşi decât noi.
MAXIM MELINTI, paroh, Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din Ghidighici: Coşul pe care tradiţional îl aducem la Biserică în noaptea Învierii nu este altceva decât o cerere din partea creştinilor pentru a primi o dezlegare de acum încolo cu binecuvântarea lui Dumnezeu. Să nu exagerăm şi să nu tranformăm coşul pascal într-un coş exact ca la supermarket. Unde încărcăm de toate şi băutură şi mezeluri. Trebuie să înţelegem că coşul pascal este un prilej şi de a cere biencuvântare, dar şi din cale bucate care le avem acolo simbolic să le împărţim şi cu cei nevoiaşi.
După slujba de la biserică, creştinii se pot bucura de bucatele de sărbătoare, pregătite zilele acestea de gospodine, mai ales după cele 40 de zile de post şi rugăciune.
REPORTER: NADIA MIHUŢĂ
Imagine: Andrei Daraban