Asigurarea securităţii naţionale într-un context regional complicat şi întărirea capacităţilor statului au fost printre reuşitele guvernului condus de Dorin Recean, potrivit unor experţi. Deşi mandatul a fost marcat de interferenţe maligne ruseşti şi crize regionale, la care executinul a ţinut piept, analiştii cred că lucrurile au stat ceva mai prost în ceea ce priveşte dezvoltarea economiei şi reforma justiţiei.
ION TĂBÂRŢĂ, analist politic: Momentele-cheie au fost că instituţiile statului au început să funcţioneze este evident. Cred că mai e şi asiguarea proceselor interne, gestionarea inlcusiv a crizei energetice din Republica Moldova, un alt moment important. Carenţe, slăbiciuni – dar, iarăşi, noi nu ştim dacă a fost vina anume a prim-ministrului – în justiţie, în justiţie lucrurile au mers lent.
Analiştii mai sunt de părere că viitorul mandat al Guvernului va fi unul decisiv pentru viitorul european al Republicii Moldova. Ei spun că următorul premier ar trebui să deţină o vastă experinţă guvernamentală şi legislativă, în condiţiile în care va trebui să implementeze rapid reforme pentru a putea negocia aderarea la Uniunea Europenă în condiţii favorabile.
ANDREI CURĂRARU, expert WatchDog: Ori viitorul premier ar putea să fie şi prezidenţiabil, eventual, dacă vorbim despre perspectiva de trei ani în care Maia Sandu nu mai poate să concureze pentru candidatura de preşedinte al Republicii Moldova. Ne referim la un candidat care trebuie să poate face faţă presiunii, să facă reforme dure pentru Republica Moldova, precum şi un candidat care să reunească forţele pro-europene din ţară.
Pe de altă parte, unii analişti spun că retragerea de azi a premierului, imediat după un scrutin intens disputat, ridică semne de întrebare şi arată, din nou, că partidul de guvernământ comunică fragmentat cu societatea.
ALEXANDRU TĂNASE, fost preşedinte al Curţii Constituţionale: Este o persoană cu care a fost actul de guvernare şi atunci când o persoană politică, de o asemenea dimensiune, nu doar că nu se va mai regăsi în viitoare garnitură guvernamentală, dar, în general, părăseşte politica, bineîneţeles, apar foarte multe semne de întrebare: ce se întâmplă în interiorul acestui partid şi în axa guvernamentală.
Mai degrabă vorbim despre o deficienţă de a comunica politic coerent cu societatea şi de a transmite mesaje clare şi încurajatoare.
Alegerile parlamentare din 28 septembrie au fost câștigate de Partidul Acțiune și Solidaritate, care a obținut 55 de mandate, asigurându-și, astfel, o nouă majoritate în Legislativ. Formarea noului Parlament va deveni posibilă după ce Curtea Constituțională validează rezultatele scrutinului, procedură programată pentru 16 octombrie.
REDACTOR: CARINA MULLER
