Astăzi se împlinesc 39 de ani de la catastrofa nucelară de la Cernobîl, cea mai gravă din istorie. Potrivit estimărilor, dezastrul a afectat, în timp, până la 5 milioane de persoane. La lichidarea avariei au participat şi mii de cetăţeni ai Republicii Moldova, mulţi dintre care nu au mai revenit acasă. Astăzi, la Chişinău a avut loc un eveniment de comemorare a victimelor catastrofei.
În 26 aprilie 1986, la ora 01 şi 23 de minute şi 58 de secunde, reactorul 4 al Centalei Nuceleare de la Cernobîl scapă de sub control şi se produce o explozie violentă. Acoperişul reactorului, greu de o mie de tone, este aruncat în aer. Învelişul de grafit ia foc şi 190 de tone de substanţe radioactive ajung la peste 1.000 de metri în atmosferă şi sunt purtate de curenţii de aer pe distanţe imense. Consecinţele contaminării radioactive s-au simţit, în special, în toată Ucraina, Belarus şi Rusia, radiația ajungând la mari distanțe pe continentul european. Peste 2.500 de km pătrați de teritoriu au fost izolați în zona de excludere, pe o rază de 30 de kilometri în jurul centralei. La decontaminarea zonei au participat şi peste 3500 de mii de cetăţeni moldoveni. Cei rămaşi în viaţă îşi amintesc, şi astăzi, de acele zile.
PAVEL VLAD: „65 de zile am stat. Am lucrat ce mi-au spus. Periculos o fost desigur. Noi făceam toate lucrurile, în primul rând, o parte am lucrat la reactor, la construcţia sarcofagului. Permanent în luptă cu duşmanii nevăzători, lucrări au fost serioase. Acum avem atâtea diagnoze şi atâtea boli că e mai uşor să ne întrebe ce nu te doare”.
SLAVIN ŞATCOVSCHI: „Băieţi de 20 de ani, 20 şi ceva de ani care au dus serviciu la staţia atomică de pază a staţiei atomice şi iazul de răcire a reactorilor. A fost un serviciu foarte greu. Chiar în încăperea staţiei erau 12 posturi, sărmanii ostaţi mulţi din ei deacum nici nu sunt. Radiaţia i-a pus pe toţi într-o situaţie foarte grea”.
NICOLAE BĂTRÂNU: „Am lucrat direct pe reactor, pe acoperiş. A fost greu. Cum să vă spun nu ştiai unde te duci, nu ştiai dacă o sa vii înapoi. Prea multă radiaţie am primit şi am stat 24 de zile”.
La Chişinău, mai mulţi participanţi la lichidarea catastrofei de la Cernobîl, rudele acestora şi oficiali au depus flori la monumentul "Maica Îndurerată".
OAZU NANTOI, deputat PAS: „În atmosferă au fost aruncaţi de patru sute de ori mai mulţi izotopi decât în urma atacului nuclear de la Heroshima.Au fost contaminate 170 de milioane de kilometri pătraţi. A fost plătit un preţ greu eu ţin minte timpurile celea era haus, lipseau echipamente de protecţie. Noi suntem obligaţi moral să îi susţinem pe toate căile posibile pe cei care au luptat cu această catastrofă”.
Excelenţa Sa PAUN ROHOVEI, ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova: „Aceste consecinţe puteau fi şi mai grave dacă nu erau acei oameni care au luptat cu ele care au făcut totul posibil să salveze milioane de vieţi. Accidentul a fost rezultatul unui experiment sovietic făcut cu grave încălcări ale normelor elimentare de siguranţă”.
Şi preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi-a exprimat recunoştinţa faţă de eroii care şi-au pus viaţa în pericol.
MAIA SANDU, PREŞEDINTELE REPUBLICII MOLDOVA: „La 39 de ani de la explozia nucleară de la Cernobîl, rănile provocate de acea tragedie rămân deschise. Peste 3500 de conaționali au răspuns atunci chemării și au contribuit la limitarea efectelor incendiului radioactiv. Mulți dintre ei nu mai sunt printre noi, dar curajul și sacrificiul lor ne obligă să nu uităm. Astăzi, ne înclinăm în fața memoriei celor care au salvat milioane de vieți."
A menționat într-o postare pe facebook Maia Sandu. Şefa statului a mai scris că războiul din Ucraina a readus în atenție riscul unui accident nuclear, evidențiind nevoia urgentă de reguli clare, supraveghere strictă și cooperare internațională responsabilă pentru un viitor sigur.
REPORTER: IRINA MIHAILICI Imagine: Andrei Daraban
