Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională ieri, 8 aprilie, şi vizează, în special, eliminarea condiției privind lipsa riscului de recidivă pentru condamnații la detențiune pe viață, în vederea comutării pedepsei la 30 de ani de închisoare.

Potrivit procurorului general, Ion Muntean, cele două amendamente controversate ale Legii Amnistiei, elaborate de deputata Olesea Stamate și adoptate de guvernarea PAS, au favorizat mai mulți condamnați la detenție pe viață. PROCURATURA GENERALĂ A REPUBLICII MOLDOVA " Această modificare poate pune în pericol siguranța publică și contravine principiilor constituționale ale statului de drept, protecției vieții și integrității persoanelor. "

Procurorul general a solicitat Curții Constituționale suspendarea aplicării dispozițiilor contestate până la examinarea în fond a cauzei și constatarea neconstituționalității a prevederilor menționate.

Astăzi, Curtea Constiuțională a dispus suspendarea acțiunii următoarelor texte, cităm: "sau i se comută pedeapsa" și "la 30 de ani de închisoare, dacă este condamnată la detenţiune pe viaţă", citat încheiat. Disputele privind Legea Amnistiei au început după ce mai mulți condamnați la închisoare pe viață, care îşi ispăşeau pedeapsa la Peniteciarul din Rezina, inclusiv interlopul Alexandru Sinigur, condamnat pe viaţă pentru mai multe crime grave, au fost eliberați condiţionat din detenţie.

ALEXANDRU TĂNASE expert constituţional: sesizarea făcută la CC se încadrează în logica statului de a repara această situație în care s-au ponemit. Pentru a bloca cumva aceste practici de eliberare din penitenciar prin aplicarea cumulativă a două prevederi legale. Întrebarea care rămâne, nu atât de reglemetările actuale, dar care va fi situația cu cei care au beneficiat deja.

Pe 4 aprilie, PAS a anunțat că Olesea Stamate, autoarea amendamentelor intens discutate, a fost exclusă din partid. Totodată, i s-a cerut depunerea mandatul de deputat.

Într-o postare pe rețele sociale, Stamate a declarat că în spațiul public s-a indus ideea că legea ar fi vizat doar o anumită categorie de deținuți, ceea ce este un fals, iar formularea referitoare la deținuții pe viață a fost modificată exact așa cum a propus Ministerul Justiției în avizul Guvernului.

OLESEA STAMATE deputat: Atât Legea amnistiei, cât și Codul penal prevăd clar că eliberarea condiționată sau reducerea pedepsei NU sunt automate. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) POATE propune, iar instanța de judecată, decide dacă merită acel condamnat să fie eliberat înainte de termen.

Vinerea trecută, Parlamentul a modificat de urgență Legea privind amnistia. Astfel, persoanele condamnate cărora li s-a redus termenul de detenţie sau le-a fost schimbată pedeapsa, nu vor putea fi eliberate condiționat, înainte de termen. Iniţiativa a fost votată în două lecturi, deşi a fost criticată de opoziţie şi experţi.

Tot vineri a fost propuse, în prima lectură, mai multe modificări la Codul Penal. Astfel, condamnaţii pe viaţă vor putea fi eliberaţi condiţionat înainte de termen doar dacă au executat cel puţin 30 de ani de pedepasă.

ALEXANDRU TĂNASE expert constituțional: Guvernul trebuie să investigheze prin intermediul CSM, să examineze exact cum a fost aplicată legea. Să înțelegem cum de s-a întâmplat că din cei o sută și ceva din persoanele aflate din detenție pe viață, o bună parte din perioada URSSS. Cum s-a întîmplat că dosarele lor nu au ajun spe masa judecătorilor dar au ajuns pe masă dosarele interlopilor care în mod clar aveau legătură cu crima organizată.

Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii, până în prezent, din 77 de demersuri înaintate de Penitenciarul nr. 17 din Rezina, amnistia a fost aplicată în 15 cazuri, iar în 36 a fost respinsă definitiv.

REDACTOR: NATALIA CHICU