Social

Tot mai puţini etnici români din regiunea Cernăuţi pot să-şi facă studiile în școlile cu predare în limba română

Tot mai puţini etnici români din regiunea Cernăuţi pot să-şi facă studiile în școlile cu predare în limba română

Tot mai puţini etnici români din regiunea Cernăuţi, Ucraina, pot să-şi facă studiile în școlile cu predare în limba română. Unul dintre motive este implementarea politicilor descurajatoare în domeniul învăţământului pentru românii din Ucraina. Susţinerea unui examen de Bacalaureat în limbile minorităţile a fost unul dintre subiectele cheie abordate, în aceste zile, la o reuniune a Avocatului Poporului din România și Ucraina. Evenimentul a fost găzduit de Universitatea Națională din Cernăuți.

La întrunire s-a cerut revizuirea legii iar predarea în limba minorităților să nu mai fie la nivel de clasă ci în școli cu predare în limba română, așa cum a fost până în 2017. S-a solicitatat și introducerea examenului de Bacalaureat în limbile minorităților, respectiv în limba română.

CRISTINA PALADEAN şef, Catedra de Filologie Română și Clasică, Universitățea din Cernăuți: În momentul în care apar clase în limba ucraineană, clase paralele, una în limba ucraineană şi una cu predare în limba română, în momentul în care nu vor fi copii insuficienţi ca să acopere o clasă suficentă pentru deschiderea unei clase, bineînţeles, prioritar va fi clasa în limba ucraineană. Iar astfel treptat vom pierde învăţământul în limba română.

La începutul anilor 90, în Ucraina funcționau peste 130 de școli cu predarea în limba română. Astăzi au mai rămas doar 76 şi se supun noii legislaţii a învăţământului. Comunitatea românească din Ucraina a solicitat instituției Avocatului Poporului din Ucraina şi România să intervină în problema păstrării școlilor cu predarea în limba română.

DMYTRO LUBINEŢ Avocatul Poporului, Ucraina: Eu nu consider că atunci când auzim din partea societății publice o critică la adresa statului ucrainean este ceva rău. Nu! Aceasta înseamnă că, în sfârșit, au început să discute deschis. Numai având un asemenea dialog putem găsi soluții.

RENATE WEBER avocatul Poporului, România: Reprezentarea pe care minorităţile pot să o aibă în structurile administraţiei de stat centrale şi locale nu e neapărat o chestiune care să coste, ci e o chestiune de voinţă politică şi e foarte importantă. Evenimentul găzduit de Universitatea Națională din Cernăuți a reunit reprezentanți ai autorităților locale, diplomaţi şi cercetători din Ucraina si România. SERGHEI HACMAN politolog, Cernăuți: În relaţiile dintre două ţări, între minorităţi şi stat e nevoie de un dialog iar acest dialog trebuie să fie sincer şi corect.

În februarie, Parlamentul ucrainean a abrogat prevederile legislative care impuneau școlilor cu predare în limba minorităților, inclusiv cele în limba română, să introducă progresiv predarea în limba ucraineană a disciplinelor de bază, de la 20% din totalul orelor de curs în clasa a V-a, până la 60% în clasa a XI-a.

author-img_1

Cristina Mirca

Reporter