Ministra a subliniat că modificările operate la legea amnistiei au creat vulnerabilități semnificative în sistemul de justiție penală. 

„Introducerea unor prevederi la legea de bază a permis comutarea prea facilă a pedepsei detenției pe viață și eliberarea unor deținuți condamnați pentru infracțiuni extrem de grave, fără a se evalua în mod eficient riscurile. Aceste schimbări, promovate fără o coordonare inter-instituțională eficientă și fără filtre reale de responsabilizare, au generat riscuri în aplicarea legii", a declarat Veronica Mihailov-Moraru.

Ancheta a analizat fiecare dosar al condamnaților, demersurile procedurale și cazurile examinate în instanțele de judecată. S-a constatat că, în trei cazuri, instanțele au anulat deciziile de eliberare, iar condamnații au fost reîncarcerați. 

Din cinci recursuri înaintate de autorități, patru au fost admise, ducând la anularea deciziilor inițiale. Un alt condamnat se află în procedură de extrădare, iar o cerere de revizuire este încă pe rolul instanței.

În alte situații, deși aparent nu s-au încălcat normele legale, s-au aplicat beneficii cumulative fără o evaluare a proporționalității soluțiilor. 

Pe lângă amnistie, s-au aplicat dispoziții privind compensarea pentru condiții inumane de detenție și prevederi ale Codului Penal referitoare la eliberarea după executarea a 25 de ani de detenție, fără o analizare juridică eficientă a impactului.

Citește și: Igor Grosu: Judecătorii care au permis eliberarea deținuților sunt supuși inspecției judiciare

„Sistemul nu a funcționat eficient pentru că evaluările riscului de recidivă au fost efectuate formal. Unele din fișele comisiilor speciale din penitenciar au omis aspecte esențiale, cum ar fi istoricul infracțional, impactul asupra victimelor, pericolul social. 

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) nu a semnalat riscurile combinării mecanismelor favorabile și nu a existat o analiză de impact a modificărilor legislative.

„Trei funcționari au fost suspendați. Zece angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor și șase din Penitenciarul 17 vor fi cercetați disciplinar. Alte cinci persoane, care între timp nu mai activează în sistemul penitenciar, ar putea fi cercetate penal în baza sesizărilor transmise organelor de urmărire", a anunțat Veronica Mihailov-Moraru.

Pe lângă Procuratura Generală, au fost sesizate și Autoritatea Națională de Integritate, Consiliul Superior al Magistraturii și organele disciplinare pentru avocați și experți judiciari.

Pentru a corecta deficiențele, Ministerul Justiției va propune „modificări mai clare cu mai multe filtre: numirea directă a comisiilor speciale de către ministrul justiției, evaluări bazate pe criterii mai individualizate și obiective, și avizarea proiectelor de legi care vizează executarea pedepselor într-un cadru mai coordonat și riguros.

Ministra a concluzionat că eliberarea deținuților pe viață a fost determinată de prevederi legale care au permis prea facil comutarea pedepsei, precum și de lipsa coordonării interinstituționale în vederea anticipării riscurilor și a filtrului riguros intern în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Autoritățile își propun să repare erorile, să reformeze sistemul și să redea cetățenilor încrederea în siguranța publică și în sistemul de drept.

La nivel normativ, se va propune ca Ministerul Justiției să numească direct comisiile speciale, iar evaluările de risc să se bazeze pe criterii mai clare, individuale și obiective. De asemenea, va fi restructurat mecanismul de avizare interinstituțională a legislației privind executarea pedepselor, pentru a asigura un cadru mai coordonat și riguros. 

Ministerul Justiției reiterează că nu va tolera corupția, neglijența sau sabotajul, iar orice abatere va fi sancționată. Sistemul va fi consolidat pentru a garanta echilibrul dintre respectarea drepturilor omului, protecția victimelor și interesul public, astfel încât, în final, cetățenii să-și recapete încrederea în siguranța publică și în statul de drept.

Pe 16 aprilie, după ședința Platformei Anticorupție, premierul Dorin Recean a declarat că Republica Moldova a fost la „un pas de o catastrofă morală și instituțională”, iar „problema eliberării pe bandă rulantă a unor criminali periculoși” nu este în Legea Amnistiei, ci în amendamentele „strecurate ulterior”.

Citește și: Olesea Stamate se apără: Anul trecut, au fost eliberați deținuți și nu a fost „zarvă”. De ce acum?

Anterior, Olesea Stamate a fost acuzată de PAS precum că ar fi abuzat de încrederea foștilor săi colegi din partid, atunci când a înaintat amendamentele la Legea Amnistiei, care, ulterior, ar fi creat posibilitatea ca mai mulți condamnați la închisoare pe viață să iasă din închisoare.

În urma acestui scandal, deputaţii PAS au modificat Legea cu privire la amnistie. Astfel, persoanele condamnate, cărora li s-a redus termenul de detenţie sau le-a fost schimbată pedeapsa, nu vor putea fi eliberate condiționat, înainte de termen.

Citește și: /VIDEO/ Legea amnistiei, modificată pe repede înainte pentru a evita eliberarea criminalilor

Potrivit Ministerului Justiției, 9 persoane condamnate la detenție pe viață au fost eliberate în baza Legii Amnistiei, după obținerea unor decizii judecătorești favorabile. 

Totuși Administrația Națională a Penitenciarelor a contestat în instanța ierarhică și a reușit să obțină anularea deciziilor primei instanțe. Astfel, două persoane, Alexandr Sinigur și Dorin Sușițchi, au revenit în penitenciar, iar Iurie Radulov a reușit să părăsească teritoriul Republicii Moldova. El urmează a fi reținut și reîncarcerat.