Dată afară din PAS pentru amendamentele sale la Legea amnistiei, Olesea Stamate susține că problema nu constă în legea propriu-zisă, ci, „probabil”, la aplicarea acesteia. Parlamentara afirmă că, acum doi ani, în cadrul partidului, au fost discutate riscurile pe care le comportă această lege și s-a constatat că nu există niciun pericol.
Deputata a spus că legea a fost votată în unanimitate de deputați - atât cei din PAS, cât și cei din opoziție -, având toate avizele pozitive. În ceea ce privește riscurile semnalate de Serviciul de Informații și Securitate, parlamentara a declarat că nota instituției respective a fost prezentată mai târziu, iar potențialele riscuri fuseseră discutate la nivelul conducerii PAS.
Și atunci, a subliniat deputata, au fost solicitate date de la Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP): „Tabelul ANP prezenta cifre de genul un deținut la doi ani sau un deținut pe an în cazul în care toți cei care au solicitat ar fi primit aviz apozitiv de la penitenciar și ar fi obținut câștig în instanță. Au fost analizate aceste cifre și s-a concluzionat că riscuri nu sunt, mergem înainte”.
De asemenea, Stamate a respins acuzațiile că Legea Amnistiei ar favoriza condamnații pe viață.
„Orice condamnat la detenție pe viață, care îndeplinește anumite criterii, de exemplu, este evaluat pozitiv de penitenciar, a îndeplinit programul pe care îl au în închisoare și a recuperat daunele, poate fi eliberat înainte de termen dacă a executat efectiv 25 de ani. În momentul în care am aprobat această lege, termenul din Codul Penal era de 30 de ani. Adică, dacă a executat 30 de ani, (un deținut - n.r.) putea fi examinat pentru eliberare, iar Legea Amnistiei prevedea comutarea la 30 de ani. Deci, Legea Amnistiei nu favoriza în niciun fel deținuții pe viață. Ulterior, legea penală a fost modificată în 2024, printr-un proiect al Ministerului Justiției, prin care acest termen de 30 de ani a fost redus la 25 de ani. Astfel, Codul penal a devenit mai blând decât mult discutata Lege a Amnistiei”, a explicat parlamentara.
În privința amendamentelor pe care le-a propus după aprobarea Legii Amnistiei, Stamate a afirmat că acestea „nu ridică niciun dubiu privind legalitatea”.
„Ele (amendamentele - n.r.) au reieșit din multiplele sesizări, care au pervenit din partea ANP, din partea mediului juridic, care spuneau că este prevederea, dar nu funcționează din cauză că, de exemplu, în Codul Penal nu este un termen care să prevadă reducerea pedepsei de detențiune pe viață, pentru că nu știi cât o să trăiască omul ca să îi reduci pedeapsa, ci este termenul de comutare. Și ca să poată fi aplicată legea, trebuie modificat și introdus termenul comutare. Deci, inițial, a fost folosit greșit termenul juridic reducere. Dar exact această prevedere exista de la început, atunci când a fost votată legea unanim de către toți deputații”, a subliniat Stamate, insistând că amendamentul său nu a introdus nicio modificare esențială.
Cea de-a doua modificare propusă de ea la Legea Amnistiei a fost efectuată de asemenea la solicitarea ANP și viza necesitatea unei constatări din partea unui expert psiholog judiciar atestat: „ANP spunea că, la acel moment, erau doi psihologi atestați pe toată țara și nu puteau fi implicați în fiecare comisie la nivelul fiecărui penitenciar”.
Prin urmare, Olesea Stamate a insistat că nu există probleme la lege, ci la partea de implementare a acesteia. De asemenea, ea a spus că acest subiect a fost acutizat intenționat în contextul campaniei electorale:
„Câțiva condamnați au fost eliberați anul trecut, deoarece li s-a împlinit termenul de 30 de ani. Nu am văzut zarvă nici în mass- media, nici experții societății civile nu au observat. Întrebarea mea este simplă și retorică: De ce acum? Ce s-a întâmplat acum? Poate sunt niște evenimente mai importante cu care trebuie să le acoperim cu aceste subiecte?”, s-a întrebat Stamate.
Într-o notă al SIS, publicată pe internet, se menționează că, pe parcursul anului 2022, Legea cu privire la amnistie a suferit trei modificări, care vizau cazurile de aplicare a amnistiei față de persoanele condamnate la detenție pe viață – 31 martie 2022, 29 iulie 2022 și 17 noiembrie 2022. Autoarea modificărilor, se precizează în nota respectivă, este deputata Olesea Stamate.
În Penitenciarul din Rezina, se menționează în continuare în nota Serviciului, la 3 ianuarie 2023, își executau pedeapsa de condamnare pe viață 131 de deținuți. Serviciul semnala că, la Judecătoria Orhei, sediul Rezina, erau înregistrate deja aproape 70 de cereri de la condamnați la detenție pe viață, care solicitau aplicarea prevederilor Legii cu privire la amnistie.
Printre aceștia erau membri ai grupărilor criminale condamnați pentru infracțiuni grave.
