Republica Moldova rămâne cu restanțe serioase la capitolul prevenirea torturii și combaterea impunității, un domeniu-cheie în negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Un nou raport internațional arată că, deși Republica Moldova este încadrată la un "risc moderat", cele mai sensibile probleme - abuzurile poliției, condițiile din penitenciare și lipsa pedepsirii vinovaților - continuă să ridice semne de întrebare. Experții spun că Guvernul trebuie să treacă de la angajamente verbale la măsuri concrete.
Deși Republica Moldova este încadrată, per ansamblu, la risc moderat în Indicele Global al Torturii 2026, concluzia raportului, susţin experţii, este mult mai dură decât lasă să se înțeleagă calificativul. Patru dintre cele șapte domenii analizate sunt considerate cu risc ridicat: brutalitatea poliției, condițiile din penitenciare, combaterea impunității și drepturile victimelor. O altă problemă este subcultura penitenciarelor. DOMENII CU RISC RIDICAT: BRUTALITATEA POLIŢIEI, CONDIŢIILE DIN PENITENCIARE, COMBATEREA IMPUNITĂŢII, DREPTURILE VICTIMELOR
VADIM VIERU, expert, Promo-LEX: Când vorbim despre subcultura în penitenciare, înţelegem mai multe fenomene care ţin de sistemul penitenciar, cum ar fi violenţa între deţinuţi, extorcarea de bani şi alte practici care sunt interzise de legislaţia în vigoare şi care se întâmplă în sistem. Practici care sunt calificate, inclusiv, ca infracţiuni. Asta compromite, de principiu, acest fenomen de subcultură, compromite reabilitarea deţinuţilor, resocializarea deţinuţilor. Odată ce o persoană ajunge în acest nivel al subculturii penitenciare, este foarte probabil ca, ultrior, această persoană o să comită noi infracțiuni.
ALEXANDRU ZUBCO, șeful Direcției prevenirea torturii, Oficiul Avocatului Poporului :O notă, să spunem, de regres o dă şi Comitetul Antitortură, Comitetul European pentru Prevenirea Torturei, chiar şi în rapoartele noastre ale Avocatului Poporului şi în Consiliul pentru Prevenirea Torturei, la fel, arătăm că incidenţa se păstrează.
Autorii raportului avertizează că statul continuă să reacționeze cu întârziere la plângerile de tortură. Din 299 de cauze penale privind tortura și rele tratamente, înregistrate în 2025, doar 76 au devenit subiecte ale anchetelor penale. Sub 5% dintre plângeri se finalizează cu condamnări, iar o anchetă pentru tortură durează, în medie, peste patru ani. În acelaşi timp, R. Moldova continuă să exceleze la capitolul încarcerări, ceea ce duce la suprapopularea penitenciarelor.
URMĂRIRI PENALE ÎN CAZURI DE TORTURĂ ÎN PENITECIARE :299 DE CAUZE PENALE PRIVIND TORTURA, 76 AU DEVENIT ANCHETE PENALE, 5% RATA DE FINALIZARE CU CONDAMNARE, O ANCHETĂ DUREAZĂ 4 ANI
VADIM VIERU, expert, Promo-LEX :E o problemă foarte veche care ţine de suprapopularea penitenciarelor. Avem o rată de încarcerare destul de mare, comparat cu numărul populaţiei. La 100 de mii de locuitori, avem peste 250 de persoane încarcerate, fiind pe locul 3, în Europa, la acest capitol. Practic, la moment, statul nu are anumite remedii ca să prevină această problemă.
Experţii avertizează că lipsa unor reforme concrete riscă să afecteze inclusiv parcursul european al Republicii Moldova, într-un capitol în care nu există loc pentru compromisuri.
ALEXANDRU ZUBCO, șeful Direcției prevenirea torturii, Oficiul Avocatului Poporului :Acesta nu este un drept social în care statul, cumva, poate să îşi ceară scuze de al Uniunea Europeană că nu îl putem asigura. Aici nu se pune în discuţie, nu se negociază. Statul nu poate să invoce alte scuze decât să facă paşi foarte concreți. Este un semnal că Guvernul are anumite carenţe, anumite restanţe. Şi trebuie să le remedieze aşa cum şi-a asumat prin faptul că şi-a asumat aceste angajamente internaţionale, inclusiv naţionale.
Raportul a analizat 39 de state din cinci regiuni ale lumii. Pentru Republica Moldova, datele au fost colectate de Promo-LEX, iar evaluarea a fost realizată de Organizația Mondială Împotriva Torturii și rețeaua SOS-Torture, în baza a șapte criterii privind prevenirea torturii și protecția drepturilor omului.
