Rusia dorește, de asemenea, ca problema activelor suverane rusești înghețate în Occident și ca vorbitorii de limbă rusă din Ucraina să fie protejați, au declarat cele trei surse.

După ce a vorbit cu Trump mai mult de două ore săptămâna trecută, Putin a declarat că a fost de acord să colaboreze cu Ucraina la un memorandum care ar stabili liniile unui acord de pace, inclusiv calendarul unui armistițiu. Rusia spune că își elaborează în prezent versiunea memorandumului și nu poate estima cât timp va dura acest lucru.

Guvernele de la Kiev și cele europene au acuzat Moscova că tergiversează în timp ce trupele sale avansează în estul Ucrainei.

Sursele Reuters au declarat că, dacă Putin își dă seama că nu poate ajunge la un acord de pace în propriile condiții, va încerca să le arate ucrainenilor și europenilor prin victorii militare că „pacea de mâine va fi și mai dureroasă”.

Kievul a afirmat în repetate rânduri că Rusiei nu ar trebui să i se acorde drept de veto asupra aspirațiilor sale de a adera la NATO. Ucraina susține că are nevoie ca Occidentul să îi ofere o garanție de securitate solidă, cu efect de seră, pentru a descuraja orice viitor atac rusesc.

NATO a declarat, de asemenea, în trecut că nu își va schimba politica „ușilor deschise” doar pentru că Moscova o cere. Invazia Rusiei în Ucraina în acel an a determinat Finlanda să adere la NATO în 2023, urmată de Suedia în 2024.

Liderii vest-europeni au afirmat în repetate rânduri că, dacă Rusia câștigă războiul din Ucraina, ar putea într-o zi să atace însăși NATO - un pas care ar declanșa un război mondial. Rusia respinge astfel de afirmații ca fiind alarmiste nefondate, dar a avertizat, de asemenea, că războiul din Ucraina ar putea escalada într-un conflict mai amplu.