Regimul separatist de la Tiraspol organizează vineri, 23 octombrie, un protest împotriva politicilor Chișinăului, acuzând autoritățile constituționale de presiuni economice și încălcarea drepturilor omului. În spatele mobilizării, însă, s-ar afla mecanisme de influență informațională care ar conecta structuri rusești, serviciile de securitate locale și rețele de propagandă. Potrivit deschide.md, scopul ar fi transformarea nemulțumirilor sociale într-un instrument de presiune politică asupra autorităților Republicii Moldova.
Manifestația este organizată de așa-numitul „Forum popular transnistrean”, condus de liderul separatist Vadim Krasnoselski. Organizatorii invocă efectele măsurilor fiscale adoptate de Chișinău și acuză autoritățile constituționale că exercită presiuni economice asupra regiunii.
Pregătirile includ mobilizarea participanților din localități și organizarea transportului către Tiraspol. Oficiosul regional „Novosti PMR” a anunțat transportarea persoanelor interesate din Slobozia, iar presa a relatat despre restricțiile de circulație prevăzute în oraș.
Mobilizarea organizată ridică întrebări despre modul în care revendicările economice sunt transformate într-un mesaj politic îndreptat împotriva Chișinăului. Într-o regiune controlată de o administrație separatistă și dependentă de Rusia, protestul poate avea atât o dimensiune locală, cât și una geopolitică.
Publicația susține că manifestația trebuie analizată și prin prisma relațiilor dintre organizatori, structurile administrative locale și rețelele care promovează mesajele protestului.
Un centru de operațiuni informațional-psihologice asociat GRU
Potrivit informațiilor obținute de publicație, în februarie, Direcția Principală de Informații a Statului-Major General al Federației Ruse (GRU) ar fi constituit în regiunea transnistreană un „Centru de Operațiuni Informațional-Psihologice” (COIP). Activitatea acestuia ar viza nu doar regiunea transnistreană, ci și mediul informațional din Republica Moldova și din statele vecine, inclusiv cele membre ale Uniunii Europene.
Un interlocutor al deschide.md, apropiat de așa-numita comisie pentru legislație, organele de drept, apărare, securitate și activitatea de menținere a păcii din cadrul Sovietului Suprem de la Tiraspol, a declarat că înființarea centrului ar fi fost justificată prin „inactivitatea autorităților locale” și „atacurile informaționale asupra Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR)”, militari ruși care staționează ilegal pe malul stâng al Nistrului.
Conform informațiilor obținute de publicație, alegerea regiunii transnistrene ar fi fost prezentată factorilor de decizie din GRU drept o opțiune strategică, datorită apropierii de Ucraina și Uniunea Europeană, lipsei controlului fizic al autorităților constituționale asupra regiunii, prezenței GOTR și infrastructurii web disponibile.
Centrului i-ar fi revenit administrarea unor canale de Telegram, coordonarea rețelelor de troli, producerea de conținut pentru TikTok, promovarea unor bloggeri și experți, precum și utilizarea instituțiilor media locale pentru distribuirea repetată a unor mesaje.
Printre canalele despre care sursele publicației afirmă că ar fi conectate la această rețea se numără „Триколор над Днестром” („Tricolorul deasupra Nistrului”), „Приднестровец” („Transnistreanul”), „Приднестровская Правда” („Adevărul transnistrean”), „НП inform” și „MEDIAKILLER ПМР”.
Potrivit informațiilor prezentate de deschide.md, activitatea acestor rețele nu s-ar limita la promovarea unor mesaje favorabile administrației separatiste. Ar include și selectarea strategică a subiectelor, repetarea acuzațiilor la adresa adversarilor, discreditarea acestora și construirea unei imagini publice convenabile actorilor care controlează comunicarea.
MGB, veriga locală a mecanismului informațional
Un rol important în acest mecanism i-ar reveni așa-numitului Minister al Securității de Stat (MGB) de la Tiraspol, în special Direcției nr. 15, responsabilă de activitatea informațională.
Unii angajați ai acestei direcții ar administra și canalele de Telegram menționate. Aceștia s-ar subordona direct așa-numitului viceministru al MGB, Vitali Suhodolski. Numele său a apărut și într-o investigație RISE Moldova din 2022 privind legăturile cu persoane care ar fi fost trimise de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) în Republica Moldova.
O altă persoană despre care publicația afirmă că ar avea un rol de coordonare este Stanislav Larin, adjunctul șefului Direcției pentru „apărarea ordinii constituționale” din cadrul MGB. Acesta ar fi persoana de legătură cu reprezentanții GRU și cu instituțiile media locale.
Printre sarcinile atribuite Direcției nr. 15 se numără susținerea și finanțarea partidelor politice, organizațiilor neguvernamentale, antreprenorilor, instituțiilor media și persoanelor ale căror activități ar coincide cu așa-numitele interese de stat ale regiunii.
De asemenea, structura ar organiza operațiuni de propagandă, dezinformare și compromitere, ar transmite informații false pentru a submina activitatea unor ținte și ar participa la măsuri informaționale complexe, inclusiv prin utilizarea mijloacelor tehnice în atacuri cibernetice.
O altă componentă ar consta în folosirea instituțiilor media controlate de MGB, a platformelor informaționale, jurnaliștilor și producătorilor de materiale video pentru promovarea unor mesaje considerate convenabile administrației separatiste.
Cum pot fi transformate nemulțumirile economice în instrumente de presiune politică
Dificultățile economice generate de schimbările fiscale pot alimenta nemulțumiri reale în rândul populației din regiunea transnistreană. Acestea pot fi însă exploatate politic prin atribuirea întregii responsabilități Chișinăului și prezentarea administrației de la Tiraspol drept victima unei presupuse agresiuni economice.
Mecanismul descris de sursele publicației presupune mai multe etape: mobilizarea participanților, orientarea discursului către acuzații împotriva autorităților constituționale, amplificarea mesajelor prin canale locale și platforme online, preluarea lor de către surse din Federația Rusă și prezentarea protestului drept expresia unei nemulțumiri generale a populației.
În acest fel, o manifestație cu revendicări economice poate căpăta o miză politică mai largă, iar mesajele sale pot fi folosite pentru a influența percepțiile publicului din Republica Moldova și din străinătate.
Un precedent relevant datează din octombrie 2024, când Meta a anunțat că a identificat o rețea de comportament neautentic coordonat, asociată unei operațiuni care își avea originea în principal în regiunea transnistreană și viza publicul vorbitor de limbă rusă din Republica Moldova.
Acest caz arată că regiunea a fost folosită anterior ca punct de origine pentru activități de influență în mediul online. Totuși, existența acelui precedent nu demonstrează, de una singură, că protestul din 23 octombrie este coordonat de aceleași structuri.
Miza politică a manifestației
Protestul de la Tiraspol ar putea fi folosit pentru a consolida narațiunea potrivit căreia autoritățile de la Chișinău ar fi responsabile pentru dificultățile economice din regiune, iar administrația separatistă ar reprezenta interesele populației.
O astfel de abordare poate alimenta neîncrederea în autoritățile constituționale și poate fi utilizată pentru a discredita politicile de reintegrare a țării. Amplificarea mesajelor prin rețele informaționale conectate la actori ruși ar putea extinde impactul manifestației dincolo de regiunea transnistreană.
În acest context, protestul din 23 octombrie trebuie analizat atât prin prisma revendicărilor economice invocate de organizatori, cât și a modului de mobilizare a participanților, a mesajelor politice promovate și a rețelelor prin care acestea sunt distribuite.
Informațiile despre presupusa implicare a structurilor rusești și a serviciilor de securitate locale sunt atribuite surselor citate de deschide.MD și necesită evaluare în raport cu probele disponibile.
