Cehia a cerut Uniunii Europene să finanțeze Radio Europa Liberă/Radio Liberty (RFE/RL), după ce administrația Trump a decis să oprească sprijinul financiar pentru acest post de radio. Solicitarea a fost prezentată în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe ai UE, desfășurată luni, la Bruxelles.
Ministrul ceh de Externe, Jan Lipavský, a subliniat importanța RFE/RL ca sursă de informare independentă în regiuni dominate de regimuri autoritare. „Vedem vreo valoare într-o astfel de organizație, într-o astfel de difuzare către țări precum Rusia, Belarus, Iran? Dacă da, ce suntem gata să facem pentru a menține un astfel de serviciu?”, a declarat Lipavský.
Și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și-a exprimat dezamăgirea cu privire la reducerea finanțării acordate de SUA pentru Radio Europa Liberă și Vocea Americii, declarând că UE nu poate acoperi automat deficitul.
Radio Europa Liberă a fost, încă din perioada Războiului Rece, un mijloc esențial de furnizare a informațiilor independente pentru cetățenii din spatele Cortinei de Fier. Astăzi, RFE/RL continuă să emită în peste 20 de state, inclusiv Rusia, Belarus și Iran, unde libertatea presei este serios restricționată.
Într-un proiect de declarație comună, Republica Cehă solicită Uniunii Europene sprijin financiar pentru ca RFE/RL să-și continue misiunea. Documentul subliniază că RFE/RL joacă „un rol vital în furnizarea de informații imparțiale și bazate pe fapte” în regiunile unde presa liberă este amenințată sau inexistentă.
Grupul Renew Europe din Parlamentul European a cerut, de asemenea, sprijin pentru postul de radio: „Îndemnăm UE să apere libertatea presei prin sprijinirea Radio Europa Liberă”.
Decizia administrației Trump de a opri finanțarea RFE/RL a generat critici dure. Stephen Capus, președintele RFE/RL, a descris această decizie drept „un cadou uriaș făcut inamicilor Americii”. El a avertizat că reducerea finanțării va slăbi influența SUA în regiuni dominate de regimuri autoritare.
Decizia a fost justificată de administrația Trump printr-un ordin executiv semnat pe 14 martie, care cerea reducerea activității pentru mai multe agenții federale, inclusiv Agenția Statelor Unite pentru Media Globală (USAGM), responsabilă de finanțarea RFE/RL. Kari Lake, consilier principal al directorului general interimar al USAGM, a argumentat că agenția „este un putregai uriaș și o povară pentru contribuabilii americani”.
Decizia administrației americane a fost criticată de numeroase organizații media internaționale. Reporteri Fără Frontiere a numit oprirea finanțării „o amenințare gravă la adresa libertății presei la nivel mondial”. Clubul Național de Presă din SUA, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor și organizații media independente rusești au exprimat sprijin pentru RFE/RL.
În Rusia, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că decizia SUA este „o chestiune internă” și a subliniat că Radio Europa Liberă nu este popular în Federația Rusă. Cu toate acestea, organizații precum Novaia Gazeta-Europe au atras atenția că RFE/RL rămâne „o sursă esențială de informații necenzurate despre regiunile rusești”. Pentru România, Radio Europa Liberă a avut un impact semnificativ în perioada regimului comunist, fiind una dintre puținele surse credibile de informație pentru cetățenii aflați sub cenzura regimului Ceaușescu. În anii ’70 și ’80, posturile RFE/RL au fost esențiale în transmiterea adevărului despre realitățile din spatele Cortinei de Fier, oferind românilor acces la știri necenzurate despre regimul opresiv și despre evenimentele internaționale. Jurnaliștii săi, precum Monica Lovinescu și Emil Hurezeanu, au devenit voci de referință ale rezistenței culturale și politice împotriva dictaturii.
După Revoluția din 1989, RFE/RL a continuat să fie un simbol al jurnalismului independent și al luptei pentru democrație, rămânând o sursă de încredere pentru românii care doreau să evite propaganda și dezinformarea.
