Conform datelor prezentate de Stratcom, în 2022 au fost înregistrate 4 survolări, în 2023 - 6, în 2024 – 10, iar în 2025 – 17. În acest an, numărul cazurilor a ajuns deja la 39.

Stratcom susține că fiecare incident cu drone este urmat de campanii de propagandă. Printre tacticile identificate se numără inversarea vinei, distribuirea în masă a acelorași mesaje și asocierea subiectului dronelor cu alte nemulțumiri sociale.

Potrivit Centrului, astfel de mesaje urmăresc să amplifice frica și nemulțumirea față de autorități, să submineze eforturile de consolidare a capacității de apărare și să reducă sprijinul pentru Ucraina. Stratcom afirmă că unele dintre narațiuni încearcă și să influențeze atitudinea publicului față de parcursul european al Republicii Moldova.

Instituția susține că incidente similare au fost înregistrate în spațiul aerian al României, Poloniei și al statelor baltice. În comunicat sunt menționate și cazuri de drone în apropierea unor obiective de infrastructură critică din Germania, Belgia și Danemarca, pe care Stratcom le atribuie unor agenți ruși.

În paralel, Institutul pentru Studiul Războiului relevă intensificarea folosirii de către Rusia a dronelor cu propulsie reactivă din familia Geran. Potrivit unei evaluări recente a ISW, Rusia a sporit utilizarea acestor drone, iar varianta Geran-4 poate atinge, potrivit unor surse ucrainene citate de institut, viteze de până la 550 de kilometri pe oră.

Analiștii citați de ISW consideră că dronele mai rapide complică interceptarea acestora de către apărarea antiaeriană ucraineană. În cazul Republicii Moldova, evoluția este relevantă în condițiile în care tot mai multe drone care atacă ținte din Ucraina ajung în apropierea sau în spațiul aerian al țării.