Șeful diplomației de la Chișinău a subliniat că cetățenia română nu este afectată în niciun fel, iar procesul care a dus la anularea unor buletine a început cu mai mulți ani în urmă și se află încă în desfășurare. Totodată, ministrul a recunoscut că situația creează dificultăți pentru o parte dintre cetățeni.

„Mesajul nostru către cetățeni a fost de fiecare dată să se asigure că au cel puțin o alternativă. Dacă există riscul ca buletinul românesc să nu mai fie valabil, este bine să existe un act de călătorie – fie pașaportul Republicii Moldova, fie cel românesc – pentru a evita situații complicate”, a precizat Mihai Popșoi.

Declarațiile vin în contextul informațiilor prezentate anterior de Ministerul Afacerilor Interne al României, potrivit cărora din cele peste 160.000 de cărți de identitate anulate, aproximativ 66% aparțineau persoanelor născute în Republica Moldova.

Astfel, peste 100.000 de cetățeni români născuți în R. Moldova s-au confruntat cu anularea actelor de identitate emise de autoritățile române.

Citește și: În lupta cu oligarhii ruși, România a lăsat fără carte de identitate peste 100.000 de moldoveni

Autoritățile române explică faptul că, în perioada 2020–2021, în timpul evaluărilor realizate pentru implementarea serviciilor electronice, au fost identificate numeroase cazuri în care mii de persoane figurau cu domiciliul la aceeași adresă. Printre exemplele invocate se numără o adresă din Sectorul 3 al municipiului București, unde erau înregistrate peste 22.000 de persoane, dar și zeci de adrese la nivel național cu peste 5.000 de persoane declarate.

Pentru a remedia aceste situații, legislația românească a fost modificată, iar din iunie 2023 a fost aplicat un mecanism național de anulare a mențiunilor de domiciliu. Conform prevederilor legale în vigoare, nu poate fi înscrisă în actul de identitate o adresă la care sunt deja înregistrate mai mult de 10 persoane în Registrul Național pentru Evidența Persoanelor.

Emisiunea integrală poate fi vizionată în continuare: