„În primul rând, Procuratura Anticorupție nu are în prezent niciun dosar în gestiune care să vizeze membrii comisiilor de evaluare externă sau a secretariatelor comisiilor ori să implice dosare ce ar putea tergiversa procesul de vetting”, se spune într-un comunicat al Procuraturii Anticorupție.

Procuratura informează că a oferit răspuns la 11 solicitări din partea comisiei de evaluare a procurorilor, 30 de solicitări din partea comisiei de evaluare a judecătorilor și 10 solicitări din partea Comisiei Pre-Vetting. În același timp, instituția precizează că urmărirea penală în privința angajaților secretariatelor sau a membrilor comisiilor, fără acordul comisiei respective, este imposibilă.

„În perioada 2023 – prezent, Procuratura Anticorupție a recepționat o singură plângere în privința activității unui membru al uneia dintre comisii, însă faptele nu au fost confirmate, fiind emisă o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale”, se mai menționează în comunicatul procuraturii.

Pe 14 februarie 2025, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a afirmat că unii procurori, care trebuie evaluați, nu prezintă informații Comisiei Vetting din diverse motive, deschid dosare penale pe numele membrilor acesteia.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a criticat activitatea Procuraturii Anticorupție în contextul proiectului legislativ cu privire la fuzionarea Procuraturii Anticorupție și Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Surse TVR Moldova care cunosc foarte bine problema cu pricina susțin că președintele legislativului nu s-a referit la cazul în care, pe 30 aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a inițiat un proces penal pe numele Tatianei Răducanu, fostă membră Comisiei Pre-Vetting, suspectată de de corupție, abuz de putere și afiliere cu fugarii Veaceslav Platon și Ilan Șor, ci la un caz mult mai recent.

Citește și

„Cineva a sabotat”. Argumentele lui Igor Grosu pentru fuzionarea PA și PCCOCS