Recent, Ion Ceban a vorbit pe Facebook despre o presupusă simulare de 72 de ore fără internet, lumină, apă și benzinării. A spus că toată lumea vorbește despre asta. Ce n-a spus a fost de unde are informația că un asemenea test se pregătește. Când primarul capitalei pune greutatea funcției în spatele unui zvon, el îi dă credibilitate. Iar răspunderea pentru ce publică îi aparține.

Să deschidem acum documentul pe care se presupune că îl discutăm. Centrul Național de Management al Crizelor spune explicit. Campania „Moldova Pregătită” nu prevede întreruperi programate ale curentului, apei sau comunicațiilor. Recomandarea este să ai apă, alimente, medicamente și o lanternă la îndemână dacă o urgență îți întrerupe accesul la servicii. Toată diferența stă în acel „dacă”. Din clipul lui Ceban, publicul a rămas cu impresia că întreruperea fusese deja pusă în calendar.

A mai circulat și povestea că statul își ia trei zile libere și ne lasă să ne descurcăm singuri. Într-o urgență, echipele de intervenție au de salvat oameni și de restabilit servicii. O rezervă acasă le permite să ajungă mai întâi la cei aflați în pericol. Cele 72 de ore sunt un reper pentru gospodării, nu o pauză pentru salvatori.

În paralel, propaganda prorusă a împins povestea spre război. TV6, post asociat lui Ilan Șor, a pus ghidul sub un titlu care insinua că PAS pregătește țara de război. Sputnik Moldova a amplificat zvonul despre întreruperi. Or, pregătirea gospodăriilor pentru 72 de ore figurează și în strategia europeană pentru situații de urgență. În povestea vândută publicului, o rezervă de apă a ajuns să țină loc de probă pentru un plan secret.

Anterior, Ceban ne spusese că se instalează deja echipamente pentru o uzină de drone la Chișinău. La hala indicată în zvon, reporterii deschide.md au găsit o viitoare fabrică de tavane extensibile. Domnule Ceban, lanterna e pentru pene de curent. În cazul unui zvon, lumina se aprinde altfel. Arătați sursa. În clipul despre cele 72 de ore, n-ați arătat-o.

„Ștabul PAS”

La Parlamentul Republicii Moldova, Vasile Costiuc a descoperit o metodă rapidă de identificare a oamenilor de partid. Te uiți după aparatul foto. Dacă sunt mai multe aparate în același cadru, ai găsit și ștabul.

Pe 5 noiembrie, deputatul „Democrația Acasă” a pus pe TikTok un clip cu mai mulți tineri care făceau fotografii în plen. I-a prezentat drept „ștabul PAS”, adus acolo ca să fotografieze opoziția. În imagini se văd aparatele foto. Apartenența politică apare doar în comentariul lui Costiuc.

Pentru a afla cine erau tinerii, trebuia să derulăm până la începutul aceleiași ședințe. Deputații au fost informați că sunt studenți ai Școlii de Jurnalism, veniți la un exercițiu de fotojurnalism. Dacă era o operațiune secretă, organizatorii au făcut o greșeală de începători. Au anunțat-o în plen.

Școala de Jurnalism a confirmat scopul vizitei și i-a reproșat deputatului că a scos imaginile din context. Replica instituției a fost scurtă: „Stați jos, nota doi!” Costiuc a șters ulterior clipul. Nota a rămas.

Merită să vedem cum funcționează trucul. Filmarea este reală. Tinerii chiar fac poze în Parlament. Tocmai de aceea povestea prinde. Când auzi „ștabul PAS”, e ușor să crezi că imaginile dovedesc și cine i-a trimis acolo. Pentru asta, însă, trebuie să verifici cine sunt și de ce au venit. În cazul de față, răspunsul era disponibil chiar în înregistrarea ședinței.

Studenții au venit la Parlament cu o temă de fotojurnalism. Costiuc le-a oferit, fără să vrea, material și pentru cursul următor. Cum schimbi povestea fără să schimbi nicio imagine.

Igor Dodon și canalele Telegram și TikTok din Rusia au făcut un film

La Chișinău, Ministerul Apărării a pus în consultare un proiect de lege despre starea de asediu și starea de război. Igor Dodon și canalele Telegram și TikTok din Rusia au făcut din el un film. Bugetul? Un PDF. Efectele speciale? Un cuvânt adăugat aici, o condiție ștearsă dincolo. Să vedem montajul.

Igor Dodon spune că proiectul prevede, citez, „repatrierea forțată a cetățenilor aflați peste hotare”. Hai să deschidem documentul. Articolul 20 prevede o obligație reală. După declararea mobilizării, cetățenii care au obligații de mobilizare și au fost chemați oficial trebuie să ia măsuri ca să revină în țară. Articolul nu prevede aducerea lor cu forța din străinătate. Domnule Dodon, arătați-ne alineatul cu „repatrierea forțată”. Postarea dumneavoastră am găsit-o. Alineatul îl mai căutăm.

Presa de stat rusă Vesti a făcut operațiunea inversă. A lăsat pe dinafară tocmai condiția care schimbă știrea. Pe Telegram, din formulare reiese că moldovenii din străinătate trebuie să se întoarcă la mobilizare, la grămadă. Pe site, mai jos în articol, aflăm că e vorba despre cei supuși mobilizării. La Vesti a fost mobilizat titlul. Contextul a rămas în rezervă.

Canalele propagandei ruse susțin că autoritățile pot institui starea de război „în orice moment”, invocând amenințări hibride. În articolul 6, acțiunile hibride grave, cu o componentă militară identificabilă, pot justifica starea de asediu. Starea de război are alte condiții. O agresiune armată, o declarație de război sau o notificare că urmează operațiuni militare împotriva țării.

A mai fost strecurată în poveste și o posibilă unire cu România. Când nu-ți ajunge proiectul, mai adaugi o țară.

Și urnele? Deputatul socialist Bogdan Țîrdea a întrebat dacă proiectul poate fi folosit pentru anularea alegerilor și menținerea la putere. Ce scrie în articolul 16? Procedurile electorale se suspendă pe durata stării de asediu sau de război, cu excepțiile prevăzute de lege. Legislație similară a fost adoptată și de alte state. După ce starea respectivă încetează, procedurile se reiau. De la o întrebare în plen până la un scrutin anulat e o distanță pe care n-o acoperi cu un titlu. Când vă vine următorul război pe Telegram, cereți articolul și alineatul. De obicei, acolo li se termină muniția.

Chișinăul a cucerit Galațiul cu o ștampilă

Azi aflăm cum se pierde o frontieră fără să se miște nicio bornă. Republica Moldova și Ucraina discută să facă verificările la aceeași oprire, în două puncte de trecere. Propaganda rusă a citit „control comun” și a anunțat că Moldova și-a cedat frontiera. La ei, dacă muți ghișeul, trebuie să retipărești harta. La Criva-Mămăliga se discută ca verificările să se facă pe partea moldovenească. Regula este simplă. fiecare stat își face propriile verificări, în același punct de trecere. Corifei ai propagandei pro-ruse vorbesc despre „înțelegeri de culise”. La Palanca, controlul comun a fost inaugurat în 2017.

În public, cu presă. Pentru o operațiune secretă, a început cam prost. La Galați, grănicerii moldoveni verifică ieșirea din Republica Moldova, iar cei români verifică intrarea în România. Ambele controale se fac pe teritoriul românesc. După logica rusă, Chișinăul a cucerit Galațiul cu o ștampilă.

Al doilea basm. Grănicerii ucraineni ar primi mână liberă să-i urmărească prin Moldova pe cei care fug de mobilizare. Acordul reglementează verificările la punctele de trecere. Nu le dă mandat de urmărire prin țară. Iar când, în două incidente din octombrie, grăniceri ucraineni au trecut ilegal Nistrul, autoritățile moldovene i-au reținut și au deschis anchete penale. Partea rusăprezintă incidentul ca pe un precedent care le-ar da undă verde. În realitate, s-a lăsat cu dosare.

Al treilea basm. Pe aici ar trece armamentul occidental. Pentru asta, propaganda rusă nu prezintă nicio dovadă. Ce e documentat: pe 5 octombrie, în timpul atacurilor Rusiei asupra infrastructurii ucrainene, un proiectil a ricoșat într-un autobuz lângă bariera de la Palanca. Un grănicer moldovean a fost rănit. Iată de ce contează unde stau călătorii și personalul când se fac verificările.

Propaganda pro-Kremlin a mai folosit rețeta. La Ungheni, un proiect de terminal civil pentru marfă a devenit, din titlu, un „hub militar NATO”. N-a fost nevoie să găsească arme. A fost suficient să le scrie pe etichetă.

La frontieră, fără acte nu treci. La PolitNavigator, acuzațiile trec fără să le ceară nimeni dovezi.

Moscova ne-a trimis un profesor de neutralitate

Moscova ne-a trimis un profesor de neutralitate. Oleg Ozerov. Acreditarea încă n-a venit. Notele se dau deja la TASS. Ozerov spune că acordul tehnico-militar cu Ucraina ori România încalcă neutralitatea și că în Moldova s-ar produce echipamente pentru armata ucraineană. Socialiștii și comuniștii au dat și ei verdictul. Neutralitatea este încălcată. Să vedem baremul.

Articolul 3 vorbește despre consultări și schimb de informații tehnice. Articolul 4 spune că activitățile din acord nu pot sprijini operațiuni într-un conflict armat, nici direct, nici indirect. Rezultatele cooperării nu pot fi folosite în scopuri militare operative sau ofensive. Iar acordul nu permite dislocarea de trupe străine. Fabrica pentru frontul ucrainean? În povestea de la TASS apare. Clauza care s-o dovedească, nu.

Domnule Ozerov, vă amintiți vizita asta? Ministerul de Externe v-a arătat fragmentele unor drone rusești căzute în Republica Moldova. Dacă vă întrebați de ce vrem să ne apărăm spațiul aerian, răspunsul v-a fost pus pe masă. La propriu.

Curtea Constituțională a explicat că Moldova poate coopera cu alte state ca să-și întărească apărarea. A spus și ce încalcă neutralitatea. menținerea trupelor ruse de ocupație în estul țării.

Domnule Ozerov, la următoarea lecție de neutralitate, citiți și alineatul doi. Cu voce tare, vă rog. Să se audă și la trupele ruse din stânga Nistrului.