Oameni care trăiesc în aceeași țară pot vedea foarte diferit aceeași amenințare. Vârsta, regiunea în care locuiesc, limba pe care o vorbesc și informațiile pe care le consumă influențează felul în care înțeleg riscurile. Într-un interviul pentru Security Corner, Michał Krawczyk, profesor la Universitatea din Varșovia și analist de politici la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, explică de ce aceste diferențe contează pentru încrederea în instituții.
Experiențele istorice pot influența inclusiv felul în care oamenii reacționează la un mesaj oficial. Krawczyk dă exemplul generațiilor care au trăit în regimuri comuniste și au învățat din proprie experiență să privească autoritățile cu rezervă. Pentru instituții, întrebarea este ce anume stă la baza acestor reacții și cum pot răspunde unor comunități cu experiențe diferite fără să adâncească diviziunile dintre ele.
De aceea, cercetătorii testează măsurile în contexte diferite. O intervenție care funcționează în Germania, spune Krawczyk, ar putea avea efectul opus în Grecia. Testarea le permite autorităților să vadă cum reacționează oamenii înainte de a aplica o măsură pe scară largă.
Cum văd moldovenii situația țării
În sondajul despre Republica Moldova discutat, respondenții au evaluat, în medie, situația țării mai pesimist decât propria situație. Krawczyk pornește de la această diferență pentru a formula o ipoteză. Dacă oamenii cred că țara o duce prost, s-ar putea să presupună că și celor din jur le merge mai rău decât spun aceștia despre propria viață.
Și în cazul dezinformării, formularea întrebării contează. Una este să întrebi cât de des crede cineva că întâlnește știri false și alta este să-i ceri să dea un exemplu din ultima săptămână. Răspunsurile pot arăta lucruri diferite despre cât de răspândită li se pare oamenilor dezinformarea și ce exemple concrete își amintesc.
Krawczyk vede în integrarea europeană un exemplu de cooperare între democrații care au reușit să construiască o pace durabilă în ciuda crizelor geopolitice. În opinia sa, această experiență poate avea o rezonanță aparte în Republica Moldova, unde aderarea la Uniunea Europeană rămâne un obiectiv.
Războiul pentru adevăr
Demontarea falsurilor și explicarea din timp a tehnicilor de manipulare pot ajuta publicul să recunoască mesajele înșelătoare. Încrederea în democrație depinde însă, pe termen lung, de felul în care funcționează instituțiile și de ceea ce oamenii văd în viața lor de zi cu zi. Krawczyk pune accentul pe respectarea statului de drept, onestitatea autorităților, transparență și creșterea nivelului de trai.
O parte din responsabilitate revine și platformelor digitale, ai căror algoritmi influențează ce informații ajung în fluxul de știri al utilizatorilor. Krawczyk pledează pentru colaborarea platformelor cu autoritățile și pentru accesul cercetătorilor independenți, astfel încât aceștia să poată verifica, în condiții reale, ce măsuri reduc efectele manipulării online.
DISCLAIMER: Acest video face parte din „Security Corner 2026”, o serie de interviuri video realizată de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), cu sprijinul The German Marshall Fund of the United States(GMF) și al Biroului Fundației Konrad-Adenauer-Stiftung Republica Moldova (KAS), în contextul Moldova Security Forum 2026.
***
Acest articol este un produs comercial.
