Conferinţa Preşedinţilor a Parlamentului European (PE) a adoptat joi un pachet de măsuri menite să modernizeze legislativul european şi să-i consolideze capacitatea de acţiune. Parlamentul European a iniţiat astfel faza următoare a procesului de reformă care vizează consolidarea metodelor sale de lucru interne şi rolul său instituţional pentru a garanta că este şi rămâne bine echipat pentru îndeplinirea sarcinilor sale în conformitate cu tratatele Uniunii Europene, indică un comunicat al PE.
La începutul acestui an, Conferinţa Preşedinţilor, formată din preşedinta PE Roberta Metsola şi liderii grupurilor politice, a căzut de acord cu privire la necesitatea unei reforme interne. Cu acel prilej a fost creat un grup de lucru privind reforma parlamentară, compus din reprezentanţi ai tuturor grupurilor politice europarlamentare.
Pe parcursul acestui an, grupul de lucru a analizat propunerile referitoare la modul de îmbunătăţire a procedurilor astfel încât Parlamentul European să devină mai eficient. În concordanţă cu mandatul stabilit de liderii grupurilor din PE, au fost examinate îmbunătăţirile posibile în domeniile legislativ şi de control bugetar. De asemenea, grupul de lucru a examinat elementele privind reforma sesiunilor plenare şi abordarea PE faţă de relaţiile externe.
Ca rezultat al acestui proces deliberativ, liderii grupurilor politice europarlamentare au adoptat un pachet coerent şi cuprinzător de propuneri de reformă concrete. Aceste măsuri de reformă vor fi modulate în timpul fazei de implementare, care începe în cel mai scurt timp.
După punerea lor în practică, acest reforme vor conduce la o funcţionare mai bună a Parlamentului European în calitatea sa de co-legislator, de braţ al autorităţii bugetare şi autoritate de descărcare bugetară. Măsurile în cauză vor creşte, de asemenea, capacitatea PE de a-şi exercita supravegherea democratică, adaugă comunicatul PE.
În luna ianuarie 2023, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a prezentat un plan în 14 puncte menit să înăsprească regulile ce vor trebui să fie respectate de eurodeputaţi cu privire la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese şi contactele cu lobbyiştii, în încercarea de a restabili încrederea în urma scandalului de corupţie Qatargate şi în care au fost implicaţi actuali sau foşti eurodeputaţi.
Potrivit noilor reguli, eurodeputaţii vor trebui să declare toate întâlnirile cu grupurile de interese. De asemenea, planul prevede o perioadă de tranziţie în care foştii membri ai Parlamentului European nu vor putea efectua activităţi de lobby.
Conform regulilor actuale, doar preşedinţii comisiilor europarlamentare şi persoanele care supervizează rezoluţii sau legislaţie speciale trebuie să facă publice numele lobbyiştilor sau grupurilor de interese cu care se întâlnesc. Noile reguli prevăd extinderea acestei obligaţii la toţi eurodeputaţii, precum şi la asistenţii şi consilierii lor.
În plus, membrii PE vor trebui să furnizeze detalii suplimentare în declaraţiile lor de avere şi declaraţiile de interese. Astfel, ei nu vor putea scrie doar ''consultanţă'' ca sursă a unor venituri externe. La finalul anului trecut, Parlamentul European a fost zguduit de un scandal de amploare după ce autorităţile belgiene au percheziţionat locuinţe şi birouri în decembrie 2022, pe fondul acuzaţiilor că Qatarul a dat bani şi cadouri pentru a-şi asigura un tratament favorabil în Parlamentul European.
În total, procurorii belgieni au confiscat suma de 1,5 milioane de euro în bani lichizi, descoperiţi la domiciliile fostului deputat italian Pier Antonio Panzeri şi eurodeputatei Eva Kaili, precum şi într-o valiză pe care o avea asupra sa tatăl acesteia.
