Cele mai recente tensiuni reciproce au vizat relația cu Azerbaidjanul, deja afectată de doborârea de către anti-aeriana rusă a unui avion civil azer în drum spre Groznîi, de Crăciun, anul trecut, fără ca scuzele ulterioare adresate de Vladimir Putin să fie însoțite de recunoașterea vinei, urmărirea responsabililor și pedepsirea acestora respectiv compensarea familiilor victimelor.

Mai nou, vânătoarea diasporei azere și uciderea a doi oameni de afaceri în Ekaterinburg au determinat represalii majore la Baku, cu arestarea și anchetarea a 8 ruși suspectați de trafic de droguri, spionaj, atacuri cibernetice și nenumărate infracțiuni economice. Tensiunile sunt la extrem și Azerbaidjanul a trecut la anchetarea responsabililor de omor și ucidere din rândul poliției și autorităților ruse.

Violențe inacceptabile, tortură și omucidere în detenție. De-ale poliției ruse

La 27 iunie, poliția din Ekaterinburg, al treilea oraș ca mărime din Rusia, a făcut arestări în cadrul comunității azere din oraș, aducând peste 50 de persoane, toate de origine azeră, la anchetă. Motivația a fost una extrem de dubioasă și amestecată, autoritățile anunțând alternativ că este vorba despre crime și tentative de asasinat comise în 2001 și 2011, ulterior despre otrăvire în masă ce ar fi avut loc în 2021 cu alcool contrafăcut, pentru ca raidul în comunitate să fie anunțat drept operațiune anti-teroristă. Principalii suspecți au fost frații Guseyn și Ziyaddin Safarov, de 60 și 55 ani, care au decedat în timpul arestării. Dacă se spune că unul din cei doi patroni ai unui restaurant local ar fi murit de atac de cord, despre celălalt nu există date.

În afara celor doi, alte 15 persoane au fost anchetate violent, din care 3 au fost spitalizate în urma detenției, inclusiv Kamal Safarov, ajuns la Terapie Intensivă. În total, 9 membri ai familiei Safarov au fost ridicați, între care Akhliman Ganjiev și Aziz Abasov. Comunicatul Comitetului Rus de Investigare Sverdlovsk de a doua zi, 28 iunie, nota că au fost întrerupte activitățile criminale ale unui grup de criminalitate organizată etnic acuzat de crimă, tentativă de omor și asasinat la comandă. Totul s-ar referi la uciderea în 2001 a omului de afaceri local Yunis Pashayev, care ar fi murit în spital cu răni înjunghiate pe care le-ar fi primit în apropierea unei cafenele deținută de familia Safarov, și care și-ar fi denunțat asasinii înainte de a muri, dar față de care autoritățile ruse nu au fost în stare să aducă acuzații și probe mai bine de 25 de ani.

După cum spuneam, la setul de acuzații dubioase se adaugă orchestrarea în 2011 a unei tentative de asasinat a unui alt resident azer din Ekaterinburg, Fehruz Sh. În acest caz, ar fi existat arestarea asasinului, dar nu a fost posibilă identificarea celor care ar fi comandat atacul. Între acuzații s-a aflat și o altă victimă a unei crime, Ikram Gadzzhiev, proprietarul unui depozit. Dacă adăugăm și cele două acuzații de otrăvire cu alcool contrafăcut în 2021 și eventuală activitate legată de radicalizare islamică, devine evidentă tentiativa de a elimina familia și comunitatea azeră din afaceri în oraș pe teme inventate și pe care acuzatorii ruși să le rezolve prin smulgerea mărturiilor de la pretinșii autori sub tortură. Alte șapte persoane au fost încarcerate, iar la prezentarea în fața tribunalului, toți cei în cauză aveau urme vizibile de violență, de la rupturi de coaste la vânătăi și lovituri la față despre care poliția a spus că s-ar fi întâmplat prin alunecare înainte de arestare.

Autoritățile azere și familia au reușit să repatrieze imediat, sâmbătă, 28 iunie, corpurile lui Guseyn și Ziyaddin Safarov la Baku și au identificat rănile de pe corpurile și fața celor doi, urmare a bătăilor și torturii din detenție. De altfel, detenția în masă din Ekaterinburg nu a rămas fără urmări, ministrul azer de Externe acuzând violența inacceptabilă a forțelor de securitate ruse și cerând investigarea celor implicați pentru violențele în timpul raziei și mai ales a detenției. Tot la 28 iunie, însărcinatul cu afaceri al Rusiei la Baku, Piotr Volkov, a fost convocat la Ministerul de Externe azer pentru a i se înmâna o notă formală de protest. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a insistat că este vorba despre cetățeni ruși și că Azerbaidjanul nu ar avea de ce să se amestece în afacerile interne ale Rusiei, în timp ce șeful Comitetului rus de Investigații, Alexandr Bastrîkin, ar fi cerut biroului său de la Sverdlovsk un raport despre detenția și moartea celor doi suspecți.

Dar partea azeră a fost și mai strictă, și mai dură. A doua zi a anulat participarea delegației Adunării Naționale Azere la cea de a 23-a sesiune a comisiei de cooperare interparlamentară, a anulat vizita vicepremierului rus Alexei Overchuk la Baku și a anuțat anularea tuturor evenimentelor culturale ruse în Azerbaidjan și participarea azeră la cele din Rusia. Baku a anunțat, prin Ministrul Culturii, că decizia este un răspuns față de uciderile extrajudiciare și actele de violență deliberate și țintite ale instituțiilor de forță din Rusia asupra comunității azere din Ekaterinburg, incidente care au luat tot mai mult un caracter sistematic în Rusia.

Ancheta de la distanță și represalii

Azerbaidjanul a lansat propria anchetă pentru actele de tortură și omucidere împotriva celor doi azeri care ar fi fost rezultatul acțiunii poliției și autorităților din Ekaterinburg. Procurorul general de la Baku, citat de către mass media de stat azeră, a insistat pe acuzații pe baza analizei celor două corpuri repatriate. Corpurile celor doi ar fi prezentat, potrivit anchetei azere, urme și răni produse cu obiecte ascuțite, dovedind utilizarea forței de către autoritățile ruse în timpul detenției și anchetei, respectiv a transportării la proces, acte care au determinat decesele celor doi. Guseyn Safarov, 60 de ani, a fost ucis la ora 3 după amiaza, în interiorul facilității de detenție, iar fratele său de 55 ani a fost ucis în aceeași locație înaintea sa, în aceeași zi. Raportul procurorului notează și faptul că alți deținuți, aflați acum în spitalele rusești în recuperare, au fost subiecți ai torturii și au suferit răni provocate de autoritățile ruse în timpul detenției.

Incidentul a determinat represalii imediate la Baku: autoritățile azere au arestat jurnaliștii pe care i-au găsit în timpul raidului la sediul Sputnik din Baku, închis formal din februarie, dar al cărui personal a rămas în capitala azeră, dar și alți IT-iști ruși pentru o pleiadă de acuzații de la trafic de droguri, spionaj, atacuri cibernetice și ilegalități financiare. Marți, 2 iulie, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Azerbaidjanului în Rusia, Rahman Mustafayev, a fost convocat la MAE rus, iar în întâlnirea cu ministrul de Externe adjunct Mihail Galuzin i s-a transmis protestul formal pentru pașii neprietenoși recenți și acțiunile deliberate care afectează relațiile bilaterale. Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a intervenit și a subliniat că Moscova dorește să mențină relațiile cu Baku, dar nu și-a cerut scuze pentru incident, în timp ce Ministerul rus al Afacerilor Externe a subliniat faptul că dorește să mențină relații solide cu Armenia, rivalul Azerbaidjanului din Caucaz, cu care are o relație tensionată după îndreptarea premierului Pashynian spre Europa.

Razia de luni, 30 iunie, la sediul din Baku al agenției Sputnik a vizat preluarea controlului clădirii și arestarea ocupanților acesteia. Închisă oficial în Azerbaidjan de la începutul anului, Agenția Sputnik, parte a companiei ruse de stat Segodnya, a rămas în activitate și staful care a venit la lucru în continuare, fiind tolerat de autoritățile azere deși nu mai aveau obiect de activitate nici dreptul de a efectua activități financiare. Autoritățile azere au deținut doi agenți ai FSB, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, acoperiți ca jurnaliști ai acestui birou. Ministerul azer al Afacerilor Interne a declarat faptul că biroul a continuat finanțările ilegale și activitatea în ciuda revocării oficiale a acreditării din februarie 2025.

Diplomații ruși nu au putut contacta membrii stafului timp de câteva ore iar a doua zi autoritățile azere au înaintat acuzațiile oficiale de fraudă, activitate comercială ilegală, spălare de bani împotriva redactorului șef al Sputnik Baku, Igor Kartavykh și a redactorului șef Evgheni Belousov, despre care întreaga mass media azeră susține că sunt ofițeri ai FSB. Ancheta pentru finanțarea continuă a operațiilor din Baku, după februarie 2025, vizează compania rusă de stat de la Moscova, deopotrivă.

Autoritățile ruse au cerut eliberarea jurnaliștilor și au cerut refacerea comunicării directe care ar trebui să înlocuiască „reacțiile emoționale extreme” ale autorităților azere. La 1 iulie, ministrul Sănătății de la Baku a anuțat rezultatul autopsiei care notează răni severe ale fraților Safarov în timp ce se aflau în custodia poliției ruse din Ekaterinburg, în timp ce procororul general a anunțat ancheta împotriva autorităților ruse implicate pentru tortură și crimă deosebit de gravă. La Baku, arestările i-au vizat pe „membrii a două grupuri criminale”, unul pentru trafic de droguri din Iran și altul pentru comiterea de crime cibernetice. Prezentați în fața instanței, cei în cauză aveau și ei vânătăi pe față și urme de răni din anchetă, trei dintre suspecți fiind Anton Drachev, antreprenor IT de 41 de ani, programatorul Dmitri Zezugly, de 30 de ani, din Sankt Petersburg și programatorul de 23 de ani Sergey Safronov, din Cherepovets.

Și, ca acțiunea să fie completă, tot la 1 iulie, agenția azeră Minval a anunțat primirea unei scrisori anonime cu informații șocante legată de doborârea de către antiaeriana rusă, de Crăciun, 25 decembrie 2024, a aeronavei AZAL care făcea cursa Baku-Groznîi, lovită și prăbușită în Kazahstanul vecin, soldată cu moartea a 38 de călători. Deși Azerbaidjanul a cerut scuze oficiale și compensații, Vladimir Putin a recunoscut incidentul, dar fără a-și cere scuze publice și fără nicio compensație față de familie, un context extrem de nefavorabil pentru acțiunile de acum. Minval a anunțat că în anonimă se menționează faptul că tirurile asupra aeronavei azere civile s-au făcut la ordinul direct al ministerului Apărării rus.

Pierderea dominației ruse în spațiul post-sovietic

Acuzațiile autorităților azere față de Rusia sunt fără precedent. Chiar dacă represalii și abuzuri au mai avut loc în decursul timpului asupra diferitelor categorii de diaspora ale statelor caucaziene sau central asiatice în Rusia, niciun stat nu a îndrăznit să reacționeze apărându-și etnicii și resortisanții în forma în care au făcut-o acum azerii. Și asta în condițiile în care autoritățile ruse au acuzat amestec în treburile interne pentru că cei în cauză erau cetățeni ruși. Totuși nici autoritățile ruse nu au putut refuza repatrierea corpurilor neînsuflețite ale celor doi frați, la cererea familiei, iar acest fapt a generat ancheta azeră.

Dacă Kremlinul a încercat din nou aplanarea conflictului, dar fără să-și asume nicio responsabilitate, prin purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, care a acuzat Baku că acțiunile sale nu sunt conforme cu spiritul și caracterul relațiilor ruso-azere, nici provocarea MAE rus care a ținut să anunțe dorința reluării la un nivel superior și al refacerii relațiilor cu Armenia nu a rămas fără răspuns: chiar la 1 iulie, președintele azer, Ilham Aliev, a discutat la telefon cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre arestările de la Ekaterinburg, o altă premieră. Toate gurile de foc ale războiului informațional rus, inclusiv milbloggerii, bloggerii militari ruși, au acuzat acțiunile rusofobe ale autorităților azere care utilizează evenimentele de la Ekaterinburg pentru a determina reacția azerilor față de ruși și Rusia.

Presa independentă subliniază faptul că cei doi frați, Ziyaddin și Guseyn, erau membri respectați ai comunității azere, dețineau un local popular în Ekaterinburg, nu erau cunoscuți ca având legături cu extremismul și erau cetățeni loiali ai Rusiei. Comunitatea azeră din Ekaterinburg și din Rusia a fost șocată după primirea veștilor despre tortură și uciderea celor doi. Confuzia privind acuzațiile, mergând până la referința la operațiunea anti-teroristă a autorităților ruse, mediatizată prin canalele oficiale ruse ca atare, arată clar că a fost vorba despre eliminarea oamenilor de afaceri de pe piața rusă, probabil pentru că aveau prea mult succes sau prea multă influență, așa cum a devenit clară și implicarea azeră și chiar a Președintelui Aliev în reacția dură față de Moscova. După afacerea dobărârii avionului de cursă azer, Baku nu mai dorește să înghită o altă umilință atât timp cât s-a dovedit un partener corect al Rusiei până de curând.

Și în societatea azeră, tratamentul față de proprii resortisanți încă din perioada sovietică, dar și tratamentul rușilor față de caucazieni și cei din Asia Centrală în general, a dus la acumulări de ură tăcută și de frustrare, care nu aștepta decât o scânteie să explodeze. Și la nivel intern, Azerbaidjanul a transmis foarte clar, prin interdicția instrumentelor de propagandă de stat ruse la Baku, faptul că dorește să controleze această componentă și nu mai are nevoie de prezența rusească de influență pe propriul teritoriu. Reacția este un rezultat al acumulărilor treptate și al percepției comportamentului de coloniști al rușilor, în ciuda geografiei complicate care face ca Azerbaidjanul să fie la frontiera rusă cu cele mai violente republici nord-caucaziene, Cecenia și Daghestan.

Tratamentul rus față de minoritățile din statele aliate post-sovietice, utilizate, altfel, ca forță de muncă, cu precădere în această perioadă, nu avea cum să nu aibă și el o reacție. Este vorba cu precădere de musulmanii din Caucaz și Asia Centrală, acuzați direct din oficiu de islamism radical și terorism prezumtiv, fiind ținta suspiciunilor, a profilurilor vizate de suspecți și ai supravegherii excesive ale autorităților ruse. Discriminarea și pretinsele legi anti-extremiste adoptate de Rusia li se adresează cu prisosință și sunt instrumente de pedepsire colectivă a acestor comunități, inclusiv a celor integrate de mult în societatea rusă. Iar uciderea în detenție a fraților Safarov a fost momentul în care Azerbaidjanul a subliniat că nu dorește să fie tăcut și să încaseze în continuare, pretinsa prietenie ruso-azeră fiind în discuție în nenumărate momente anterioare privind întârzierea retragerii trupelor de menținere a păcii ruse din Karabakh, la cererea azeră sau sprijinul cu arme donate către Armenia, ca să nu mai vorbim despre relația privilegiată cu Iranul, un rival al azerilor, cu propriile ingerințe în Azerbaidjan.

Reacția azeră este notabilă și dincolo de cazul particular la care se referă, și acesta ilustrativ. Este vorba despre a sublinia că Rusia reacționează dur și represiv când nu mai deține soft-power și control cultural sau post-imperial în spațiul post-sovietic și că influența sa a devenit extrem de fragilă peste tot. Referirile sale în cazul Ucrainei care subliniază că nu ar recunoaște suveranitatea statelor post-sovietice a jucat și ea un rol important. Iar reacția mai solidă, bazată pe parteneriatul strategic cu Turcia și pe nevoile Rusiei de tranzit către Iran s-au adăugat reacțiilor altor state precum Kazahstan, Uzbekistan sau Armenia recent retrasă din CSTO care au fost profund afectate de uciderea extrajudiciară a azerilor care denunță orice tip de reacție asupra propriilor resortisanți în Rusia.

Jocurile geopolitice majore din Caucaz și reorientarea strategică

Interesantă este lipsa totală de reacție a statelor occidentale pe această temă, chiar și la mai bine de o săptămână după cele întâmplate la Baku. Analiștii pun absența reacțiilor pe rezerva față de regimul lui Aliev și pe relativa oboseală a conflictelor de prim plan din Ucraina, Gaza sau Iran din ultimele zile. Dar ignorarea subiectului arată lipsă de orientare strategică, odată ce implicațiile sunt mult mai importante decât fuga de susținerea regimului de la Baku: este vorba despre marcarea faptului că Imperiul Rusiei, chiar și cel post-sovietic de influență, a dispărut cu totul astăzi, prin acțiuni represive puternice acasă și reacțiile notabile de la Baku. Instabilitatea internă rusă este evidentă, de a fost nevoie ca, după disidenți și vânarea resortisanților occidentali, represiunea să se îndrepte spre diaspora statelor prietene.

Colapsul alianțelor post-sovietice este evident și nu poate fi pus decât pe seama politicilor Kremlinului. Războiul de agresiune pe scară largă, de mare intensitate, pe termen lung al Rusiei în Ucraina a stârnit rezerve majore la statele post-sovietice, dar ultimele afirmații și tentiative de explicare a agresiunii afectează pe deplin succesiunea URSS și toate documentele ce au stabilit suveranitatea statelor post-sovietice, de unde nervozitatea naturală, chiar bine acoperită în spatele reacțiilor cumpănite și a frustrărilor reprimate de liderii din aceste state. Nu mai e vorba despre afacerile interne ale Rusiei, ci despre un punct de inflexiune major în privința influențelor Rusiei în regiune și al auto-izolării sale drept consecință a propriilor greșeli.

Azerbaidjanul a folosit momentul ca să se ridice împotriva Rusiei și a tratamentelor sale represive excesive. Presa azeră insistă pe relațiile sale de parteneriat strategic cu Turcia și alianță semnată la Shusha, în 2023, de cei doi președinți, Aliev și Erdogan, dar și pe parteneriatul strategic cu Pakistanul, stat nuclear, totul pentru a liniști populația în privința propriilor argumente în relația de putere și reașezarea geopolitică din Caucaz. De altfel, sub radar, Turcia negociază cu Armenia și Azerbaidjanul, după recenta întâlnire de la Istanbul a președintelui Recep Tayyip Erdogan cu premierul armean Nikol Pashinyan. Coridorul Zenghezur ar putea fi deschis și fără contribuția Rusiei la acord, mai ales că Armenia a cerut deja retragerea trupelor ruse de la frontiera sa cu Iranul și Turcia unde se mai află azi, reminiscență a epocii sovietice.

Rusia a folosit arestările de la Baku pentru a avertiza proprii cetățeni privind călătoriile în Azerbaidjan. Purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zakharova, a cerut cetățenilor ruși să se uite cu atenție la escaladarea disputei diplomatice între cele două state înainte să planifice o vizită în Azerbaidjan în actualele condiții. MAE rus a acuzat și posturile oficiale de televiziune azere despre modul de relatare a evenimentelor de la Ekaterinburg și Baku, și a dat asigurări rușilor că ambasada Rusia din Azerbaidjan e gata să acorde asistență lor și rudelor care ar fi sub presiune, sau care sunt reținute și arestate la Baku. Pronunțările instanței azere au fost făcute pentru 4 luni de reținere în vederea procesului pentru cei 5 acuzați principali, în cazul celor de la Sputnik și celor trei implicați în trafic de droguri și atacuri cibernetice. De altfel, MAE rus a anunțat primirea deja a 11 solicitări de asistență de la rudele din Rusia ale celor văzuți la televizor și recunoscuți în imaginile televiziunii azere.

* Iulian Chifu este profesor universitar doctor habilitat la UNAp, președintele Centrului de Prevenirea Conflictelor și Early Warning. Este specializat în Analiză de Conflict și decizie în criză, spațiul post-sovietic și studii prospective. A fost consilier prezidențial pentru afaceri strategice, securitate și politică externă (2011-2014) și consilier de stat al Prim-Ministrului pentru politică externă, securitate și afaceri strategice (2021-2023). Este autor a numeroase cărți, publicații și articole de specialitate.

SURSA: caleaeuropeana.ro