Sesiunea de bacalaureat a început ieri. Startul a fost dat de către absolvenţii liceelor cu predare în limbile minorităţilor naţionale care au avut de înfruntat examenul de limbă română. În timp ce majoritatea elevilor sunt în febra pregătirilor, avem şi absolvenţi sârguincioşi care au învăţat în toţi anii, iar acum culeg roadele.
CĂTĂLINA MUNTEANU, olimpică: „Mă numesc Munteanu Cătălina, am 18 ani, sunt din raionul Hânceşti. M-aş descrie ca o fată introvertă, tăcută, dar foarte dedicată şi motivată, pentru că am un scop”.
Cătălina Munteanu este unul din cei patru elevi din școlile publice din Republica Moldova care are deja trei note de 10 la Bacalaureat, puse din oficiu pentru rezultatele remarcabile obținute la concursurile școlare.
CĂTĂLINA MUNTEANU, olimpică: Pasiunea mea pentru carte şi pentru lectură a început de mic copil. De la 5 ani mi-a fost promovată lectura şi am iniţiat calea mea spre cunoştinţe. Din clasa întâi am venit pregătită şi de atunci am vrut să demonstrez că pot, am vrut să arăt că ştiu şi îmi doresc mai multe. A început concurenţa în clasă, fiecare cu talentele sale. Am vrut să arăt că şi eu pot. Şi am reuşit să merg pe acest drum timp de 12 ani”.
Eleva de 10 recunoaște că au fost şi eşecuri dar a găsit resurse să meargă mai departe.
CĂTĂLINA MUNTEANU, olimpică: „Orice persoană motivată, atunci când are un eşec este un pic deprimată, îşi pierde motivaţia, interesul. Lacrimi pe alocuri, stres, dar tot ce trebuie să faci este să mergi mai departe, pentrucă dacă îţi doreşti, mereu îţi vei găsi calea”.
Toată munca de peste ani i-a fost răsplătită prin rezultatele la concursurile școlare şi olimpiadele la care a participat.
CĂTĂLINA MUNTEANU, olimpică: „Spre marea mea mândrie merg doar la un singur examen de bacalaureat, la istoria românilor şi universală. Am reuşit să mă calific pe locul trei la olimpiada republicană la limba şi literatura română şi la georgrafie şi sunt eliberată de bacalaureat cu 10 din oficiu. Deasemenea, am reuşit să susţin examenul Toefl la limba engleză şi din nou sunt eliberată”.
Pentru a obține rezultate, nimic nu cade din cer, iar performanţa implică şi sacrificii.
CĂTĂLINA MUNTEANU, olimpică: „Pe alocuri au fost zile de naştere în familie, evenimente de familie la care aş fi vrut să merg şi n-am putut, pentru că doream ceva, doream să am succes, să am o notă bună, să am competenţe, atunci e nevoie de dedicare. Sigur că nu la toate, îmi permit şi eu ceva relaxare, dar dacă doreşti, e nevoie de muncă”.
Secretul succesului este perseverenta dar mai ales foarte multă lectură. Fără a citi zeci, sute de cărți nu se pot obține rezultate.
CĂTĂLINA MUNTEANU, olimpică:Când eram mai mică iubeam foarte mult fantasticul sau cărţi de dragoste. Acum mă bazez pe romane clasice, acest lucru se datorează cursului d eliteratură universală care mi-a deschis uşi noi. Dacă ar fi să aleg o carte, una din preferatele mele este Ana Karenina de Lev Tolstoi sau Marele Gatsby. Este un citat din Harry Potter care mie personal îmi place foarte mult, este în engleză, îl traduc aproximativ în română - Fericirea poate fi găsită şi în cele mai întunecate momente, dacă măcar cineva îşi aduce aminte să aprindă lumina. Foarte frumos din punctul meu de vedere”
ALIONA RACHIU, profesoară de Limba Română, Liceul "Mihail Sadoveanu", Hânceşti: „A crezut în zbor şi a devenit stăpână peste zare. A avut nişte lecturi extraordinare, permanent era prima în toate, îi plăcea să fie creativă, participa la toate concursurile. Aici am un caieţel de-al Cătălinei, din clasa a 8-a cum ea a încercat să organizeze. Este ca model, le arăt şi altor elevi. Când le arăt ei se miră. Din 2017 sunt toate lecturile. Aici e coperta cărţii, rezumat, păreri personale. Apoi ajungem la 2018 cu alte lecturi şi tot aşa”
Cu toate că este o elevă de 10, Cătălina recunoaşte că are și păcate.
CĂTĂLINA MUNTEANU, olimpică: „Tu ai copiat vreo dată? Sigur, nu sunt chiar îngeraş. La ce materii? La alea la care nu mă prea pricep. Şi care sunt ele? Mai mult la obiectele de ral, matematică, fizică, în rest... cred că e ceva normal – ani de şcoală, ani de liceu, trebuie să simţi senzaţia asta”.
Pentru rezultatele bune la învățătură, are viitorul asigurat pentru că a fost deja admisă la o universitate din străinătate.
CĂTĂLINA MUNTEANU, olimpică: Vreau să-mi continui studiile în Olanda. Mereu mi-am dorit o experienţă internaţională, în special la facultatea la care vreau să aplic, la relaţii internaţionale. Este necesar să ai o perspectivă internaţională, acolo fiind studenţi din toată lumea. Relaţiile internaţionale s ebazează pe politică, diplomaţie şi pentru un viitor prosper consider că este necesar. Moldova este, totuşi, ţara mea. Sunt mândră să spun că sunt moldoveancă. Aici, fiecare locuşor are pentru mine o amintire, nu aş putea să las Republica Moldova pentru totdeauna. Chiar gândul că plec la studii, mă deprimă un pic, mă ia cu melancolie. Gândul că părăsesc casa, familia, voi vorbi altă limbă, nu limba română, ceea ce e păcat”.
Printre teme, pregătiri pentru concursuri şi lecturi, Cătălina a încercat să-şi facă timp şi pentru pasiunile sale.
CĂTĂLINA MUNTEANU, olimpică: „În primul rând cititul, care rămâne pasiunea mea primară. Dansul, de mică mi-a plăcut să dansez, îl practic deja de 9 ani, în septembrie 10. De mică mi-a plăcut să desenez şi am făcut şcoala de arte plastice. În general, lumea scenei îmi place”
Cătălina poate fi un model pentru toți elevii. A făcut liceul într-o şcoală de stat din Republica Moldova şi crede că sistemul de educaţie trebuie îmbunătățit.
CĂTĂLINA MUNTEANU, olimpică: „Sistemul educaţional din Moldova a rămas puţin în urmă. Foarte mulţi elevi ar fi de acord cu mine, în clasele a 12-a sau a 9-a, nu ne putem axa doar pe examenele de bacalaureat, ia timp să te pregăteşti la toate materiile pentru o notă bună, ai proiecte, activităţi şi nu te poţi axa exact pe materiile la care ai examen. În acelaşi timp cred că alimentaţia în şcoală este un defect. Nu se alimentează şi clasele mari, doar cele mici. Şi încă un defect ar fi, la noi mentalitatea este – nu contează cunoştinţele, contează nota. Şi atunci mai bine copiezi acolo repejor şi am luat un 10, decât să cunosc materia şi să mă formez ca personalitate. Ceea ce e un pic înapoiat”.
Iar schimbări se impun şi la nivelul politicii de stat.
CĂTĂLINA MUNTEANU, olimpică: „Politica aş schimba-o un pic. Sunt unele, corupţia, toate aceste detalii care împiedică Moldova să atingă un nivel de dezvoltare. Ceoi care fac prostii pe la conducere ar trebui înlăturaţi, pentru că fără o conducere dedicată care să-şi dorească ca Republica Moldova să atingă un anumit nivel d edezvoltare este nevoie de implicare şi nu doar de la conducători, dar şi din partea populaţiei. Ea trebuie educată să aprecieze ceea ce este şi a contribui la dezvoltare”
La Liceul Mihail Sadoveanu din Hânceşti sunt şase elevi care au luat cel puţin o notă de 10 din oficiu la Bacalaureat.
LIDIA PODGORNEAC, director, Liceul Mihail Sadoveanu, Hânceşti: „Avem şase elevi, fie că au trecut testarea internaţională la limba străină sau au luat locuri premiante la olimpiadele republicane şi astfel, elevii sunt scutiţi de la un examen de bacalaureat. Chiar îi motivează pe ceilalţi, pentru că noi avem o fetiţă în clasa 11-a care o admiră pe Cătălina şi spune că eu la anul tot vreau aşa. Este un avantaj. În cursă avem 65 de elevi înscrişi, candidaţi la examenele de Bacalaureat, elevi bine pregătiţi, în spatele cărora stau profesori cu un stagiu foarte mare”
LILIA ŢURCANU, reporter TVR MOLDOVA: Potrivit datelor Agenţiei de Evaluare, la nivel naţional, avem în jur de 1600 de elevi care au luat 10 din oficiu la proba de limbă străină, iar asta pentru că au prezentat un certificat internaţional care le atestă cunoştinţele lingvistice.”.
LILIA IVANOV, director, Agenţia Naţională pentru Curriculum şi Evaluare: „Mai sunt alţi 28 de elevi care deja beneficiază de două note de zece, respectiv vor susţine 2 probe d eexamen. Este muncă, foarte multă muncă depusă de către aceşti elevi pe parcursul a mulţi-mulţi ani, dar, totodată, vreau să vă spun că e şi pasiunea dânşilor. Pasiune pentru o disciplină, sau altă disciplină, elevii olimpici ne reprezintă.”.
În acest an, în cursa pentru examenele de Bacalaureat sunt admişi aproape 18 mii de candidaţi. În 2018 a început o amplă reformă de modernizare a programei şcolare și au fost modificate testele de evaluare la Bacalaureat. Au fost simplificate și au fost adaptate noilor realităţi.
ANATOL GREMALSCHI, expert în educaţie: „Astăzi, în anul 2022, avem prima promoţie de liceeni care vor susţine examenul de bacalaureat în baza noilor programe. Sunt un pic mai simple, pun accent mai mult pe aspectele practice şi oferă fiecărui absolvent posibilitatea să-şi ateste competenţele. Adică nu se vor mai axa pe simpla reproducere a unor materii”.
Absolvenţii anului 2022 au avut trei ani de liceu mai speciali. Pandemia a fost piatra de încercare.
ANATOL GREMALSCHI, expert în educaţie: „Din cauza pandemiei, în 2020 examenul de bacalaureat nu a avut loc, iar în 2021 el s-a desfăşurat conform rigorilor naţionale. Rezultatele din 2021 arată că pandemia nu a avut un impact negativ semnificativ asupra rezultatelor demonstrate d eelevi. Vom spune că cei care au avut de învăţat au învăţat indiferent de pandemie sau nu”.
Datele oficiale ale Ministerului Educaţiei arată că numărul candidaților scade de la an la an. Dacă în 2012, la BAC erau înscriși aproape 30 de mii de candidați, în 2021, numărul acestora a scăzut la 16 213 de elevi, adică aproape la jumătate.
Înainte de instalarea camerelor video la BAC, au fost anulate 300 de lucrări, iar după monitorizarea video, în 2013 au fost 1133 absolvenți eliminate din examen. adică 4% din totalul candidaţilor. Deși, iniţial, camerele video au fost ca o sperietoare, rata de promovabilitate este în creştere. Anul trecut a fost de 94%, iar media generală a fost de peste 7.
ANATOL GREMALSCHI, expert în educaţie: „Statistica, în general, este una îmbucurătoare. Dacă în 2013, când au fost introduse camerele video de ministra de atunci, dna preşedinte Maia Sandu a fost un şoc şi am avut promovabilitatea de 50-60%, în prezent, în cadrul absolvenţilor de liceu, atingem cifra de peste 90%. Este un rezultat bun”.
Deşi în statistici stăm bine, dacă e să comparăm rezultatele înregistrate la nivel naţional cu evaluările internaţionale cum ar fi cele PISA, atunci discrepanţele sunt mari.
ANATOL GREMALSCHI, expert în educaţie: „De asemenea s-au îmbunătăţit şi notele la examen, undeva cu un punct au crescut nota medie. Dar sunt şi lacune şi trebuie să le recunoaşte. Prima şi cea mai semnificativă sunt rezultatele demonstrate de elevii noştri la evaluările naţionale şi comparata cu cele internaţionale PISA, cam jumătate dintre elevii noştri care au trecut BAC-ul nu ar lua testul PISA. Este o discrepanţă de metodologie pe care noi trebuie să o depăşim.”.
Diferenţe se înregistrează şi între rezultatele obţinute de elevii de la sate, în comparaţie cu cei ce învaţă în mediul urban.
ANATOL GREMALSCHI, expert în educaţie: „O problemă foarte importantă, diferenţa de note dintre elevii liceelor din mediu urban şi rural. Cu regret, cei din mediu rural au notele cam cu un punct de notare mai joase. Asta înseamnă că le este închisă calea spre universităţile de top, unde jumătate de punct contează, treci sau nu treci”.
Mai e mult de muncă pentru îmbunătăţirea pregătirii şi evaluării examenului de bacalaureat. Iar practica europeană ne poate servi drept exemplu.
ANATOL GREMALSCHI, expert în educaţie: „În primul rând europenii au o abordare foarte clară referitoare la puterea juridică a bacalaureatului. În multe ţări, diploma de BAC, este să mă exprim la figurat, biletul de intrare la universitate. Prin urmare, examenul de BAC trebuie să fie unul foarte obiectiv, relevant şi să se desfăşoare conform anumitor standarde. În Europa, cadrul didactic nu trebuie să-şi implice atitudinea în evaluarea rezultatelor învăţării. La noi mai auzim că este copil bun, învaţă bine, e disciplinat la lecţii sau şi mai grav – haideţi să ajutăm copiii.Practica europeană presupune să fim echidistanţi, să asigurăm egalitatea de şanse, să fim obiectivi, să lucrăm în baza procedurilor şi standardelor stabilite”
La examenul naţional de Bacalaureat, care se desfăşoară în perioada 3-21 iunie, sunt aproape 18 mii de candidaţi admişi ce vor susține probele in 93 de centre.