România celebrează miercuri, 29 martie, 19 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează la 4 aprilie 74 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.
În 2023, această aniversare coincide cu cea mai amplă transformare de doctrină strategică și de resetare a posturii militare a Alianței Nord-Atlantice de la finalul Războiului Rece. Decizia și acțiunea din zorii zilei de 24 februarie 2022 a Federației Ruse de a ataca militar Ucraina – fiind pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial când un stat suveran invadează alt stat suveran în Europa – a modificat iremediabil mediul de securitate din Europa. Agresiunea militară a Rusiei împotriva statului vecin a fost întâmpinată, din perspectiva NATO, cu decizii și acțiuni imediate cu implicații directe asupra României, scrie Calea Europeană.
Astfel, la 19 ani de la aderarea României la NATO și după 13 luni de război la porțile României și la Marea Neagră, și deci ale flancului estic al Alianței, țării noastre i-au fost reconfirmate beneficiile, umbrela și garanțiile de securitate.
În prima lună de la declanșarea acestui conflict, NATO a activat planurile de apărare pentru România și pentru țările de pe flancul estic, a dislocat în premieră istorică Forța sa de Reacție Rapidă pe teritoriul țării noastre, a hotărât înființarea unui grup de luptă în România, în timp ce prezența militară aliată și americană a fost ridicată imediat la 3.300 de soldați provenind din SUA, Franța, Germania, Italia și Belgia, cu efective anunțate a fi mobilizate din Marea Britanie și Canada, 22 de avioane de luptă – opt italiene, opt germane și șase americane – apărau spațiul aerian al României, portavionul francez Charles de Gaulle a fost poziționat în Marea Mediterană mai aproape de România, în timp ce forțele aeriene britanice și canadiene pregăteau desfășurări aeriene.
Înțelegându-și rolul de furnizor de securitate și că apărarea începe de acasă, România a hotărât majorarea bugetului său militar cu 25%, de la 2% din PIB la 2,5% din PIB, și a decis să își intensifice contribuțiile militare la grupul de luptă din Polonia și prezența aeriană în sprijinul republicilor baltice, detașamentul “Carpathian Vipers”, constând în patru avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române și 100 de militari, a fost dislocate în Lituania pentru misiuni de poliție aeriană NATO în țările baltice
În acest răstimp de un an de la debutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, deciziile și acțiunile luate acum un an au fost multiplicate. Deși România a ratat ținta de a cheltui 2% din PIB pentru apărare în anul precedent, conform raportului anual al NATO, țara noastră găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană.
În prezent, România este dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată.
Prezența militară a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de luptă cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare și apărare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia. Grupul de luptă al NATO din România a fost înființat oficial la data de 1 mai 2022, fiind format din militari francezi, olandezi, belgieni, luxemburghezi și români. Conducerea este asigurată de forța franceză care a condus și Forța de Reacție Rapidă a NATO pentru anul precedent, iar armata franceză a instalat în România și un sistem de apărare MAMBA.
De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.
România găzduiește și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO.
Același raport conține un sondaj care arată că majoritatea cetățenilor aliați (74%) consideră că cheltuielile pentru apărare ar trebui fie menținute la nivelul actual, fie majorate, comparativ cu anul 2021 (70%), România situându-se peste media NATO, la 76%.
De asemenea, România a fost anul trecut în centrul transformărilor fără precedent în acest secol ale posturii de securitate și apărare a NATO în Europa, prin deciziile luate la summitul aliat de la Madrid, de la adoptarea Conceptului Strategic, document cardinal care tratează Rusia drept o amenințare și recunoaște importanța strategică a Mării Negre, la decizia de creștere a efectivelor forței de reacție rapidă a Alianței și de ridicare a grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă dacă situația o impune. Totodată, liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței, iar România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO.
România a punctat în 2022 și la capitolul diplomatic în cadrul NATO, jucând un rol în flexibilizarea poziției Turciei, care a acceptat ca Finlanda și Suedia să fie invitate pentru aderarea la NATO și a găzduit, în noiembrie 2022, la București, reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO, prima astfel de întrunire politică la nivel diplomatic între aliați după summitul de la Madrid și prima de pe flancul estic după ce Rusia a invadat Ucraina.
