Comisia Europeană a anunțat modernizarea porturilor, căilor ferate și aeroporturilor, pentru a facilita transportul rapid al echipamentelor militare grele. „Trupele trebuie să ajungă acolo unde este nevoie, când este nevoie”, a subliniat Kaja Kallas, șefa diplomației europene.

România va fi una dintre principalele beneficiare ale acestor investiții, mai ales în zona Constanței, care joacă deja un rol-cheie în transporturile către Ucraina.

Un alt element central este înființarea unui centru de securitate maritimă – o stație de alertă timpurie pentru întreaga regiune. Acesta va supraveghea amenințările hibride, sabotajele maritime și tentativele Rusiei de a destabiliza infrastructura critică, inclusiv conducte sau cabluri de comunicație subacvatice. Deși locația nu a fost încă stabilită, România este un candidat puternic.

Războiul din Ucraina a transformat Marea Neagră într-un câmp tactic. Minele maritime și atacurile asupra navelor comerciale au afectat grav comerțul cu cereale, petrol și gaze.

UE vrea acum să recâștige controlul și să prevină extinderea agresiunii ruse în Balcani sau Caucaz. Pe fundalul acestui plan, avertismentul transmis Kremlinului este clar: Marea Neagră nu va mai fi un „lac rusesc”.

Modernizarea infrastructurii militare europene va costa circa 75 de miliarde de euro. Totodată, Bruxelles-ul urmărește parteneriate consolidate cu Ucraina, R. Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan și Turcia.

Acestea vor include noi coridoare de energie și comerț, dar și sprijin pentru reziliența climatică și economică a comunităților de coastă.

UE își securizează flancul estic și construiește o zonă tampon de rezistență în fața ambițiilor lui Vladimir Putin. Strategia pentru Marea Neagră nu este doar despre militari și porturi – este despre influență, securitate colectivă și despre un viitor european mai sigur într-o lume tot mai volatilă.