În componenţa României Mari, Basarabia a făcut progrese enorme din punct de vedere cultural, social sau economic. Analfabetismul, o rușine a stăpânirii țariste, aproape a dispărut. Reforma agrară, echitabilă pentru toate naționalitățile, a dus la o înflorire a economiei rurale iar minoritățile din Basarabia s-au bucurat de drepturi pe care nu le-au avut niciodată sub stăpânirea ruşilor. Cum s-a dezvoltat Basarabia în cadrul României Mari aflăm dintr-un nou reportaj al campaniei "Drumul Basarabiei spre casă".
„În fiecare sat basarabean era ridicată câte un edificiu de şcoli primare.”
„A fost proclamată o foarte importantă reformă agrară prin care au fos împroprietăriţi ţăranii.”
Apar primele aparate radio, se deschid rute aeriene în Basarabia.
Timp de 106 ani, cât s-a aflat sub dominaţia ţaristă, Basarabia a fost asuprită, administraţia fiind preocupată să ia taxe cât mai mari din satele Basarabiei pentru progresul imperiului. Politica antinaționalistă promovată de regimul țarist a diminuat ponderea știutorilor de carte în Basarabia. După înfăptuirea actului Marii Uniri, Basarabia, ferită de teroarea roșie, a cunoscut un puternic progres. Cei 22 de ani de existență a Basarabiei în cadrul statului român au reprezentat o perioadă de glorie și progres economic, cultural, social și politic, fiind demarate mai multe reforme. Sub aspectul modernizării economice, reforma agrară din 1918-1924 a fost cea mai importantă şi apreciată. Deputaţii şi senatorii din România au considerat că legiferarea reformei agrare este o datorire faţă de ţărănimea care se jertfise în război, fiind şi o un element important de democratizare şi modernizare a societăţii.
DR. HAB. NICOLAE ENCIU Institutul de Istorie al AŞM: „Reformă prin care au fost împroprietăriţi ţăranii, s-a trecut de la marea proprietate la mica propritate ţărănească. În perspectivă, ţăranul împroprietărit a avut posibilitate să-şi amelioreze mijloacele de producţie, de prelucrare a pământului şi să obţină recolte importante. Ţăranii îşi procură mijloace moderne de prelucrare a pământului. A reuşit să facă şi exporturi, să se adapteze la piaţa europeană şi mondială.”
O altă reformă importantă a fost cea a învăţământului. În 1897 numărul ştiutorilor de carte în Basarabia era de puţin peste 18%. După revenirea la Patria-Mamă, numărul ştiutorilor de carte s-a triplat. Printr-un decret al regelui Ferdinand I a fost oferit un credit extraordinar de 1 milion de lei pentru procurarea cărţilor didactice, literare, ştiinţifice şi a rechizitelor pentru nevoile şcolilor din Basarabia.
DR. HAB. NICOLAE ENCIU Institutul de Istorie al AŞM: „După 1918, datorită iniţiativei învăţătorilor, în fiecare sat basarabean era ridicată câte un edificiu de şcoli primare. În perioada interbelică a fost creat un important fond de cărţi româneşti. Până la 1918, cartea românească în Basarabia era de negăsit, mai mult decât atât, cartea românească era interzisă la Prut. Senatorul Iurie Dragomirescu este cel care a promovat în Parlamentul Românie, un proiect de lege foarte important care obliga toate editurile, tipăriturile din România întregită să depună la Biblioteca central a Basarabiei, câte 2 exemplare de carte. Vom întâlni în perioada respectivă foarte multe monografii de sate.”
Legea învăţământului din 1924 stabilea un sistem unitar de organizare a acestuia pe întreg teritoriul ţării şi instituia durata învăţământului obligatoriu şi gratuit de şapte ani. Astfel, analfabetismul în Basarabia aproape că dispare.
DR. HAB. NICOLAE ENCIU Institutul de Istorie al AŞM: „Adminsitraţia ţaristă era preocupată preponderent să sutragă din satele Basarabiei impozite, pentru progresul imperiului ţarist. Femeiele erau total neştiutoare de carte, aproape 100%. În perioada interbelică, numărul ştiutorilor de carte a crescut de două şi de mai multe ori, deja la recensământul din 1930.”
În perioada interbelică, în Basarabia au fost construite şi reconstruite liniile de cale ferată şi a fost înfiinţat serviciul poştal, telegrafic şi telefonic.
DR. HAB. NICOLAE ENCIU Institutul de Istorie al AŞM: „Apar primele aparate radio, se deschid rute aeriene în Basarabia. Per anasamblu porgresul este indiscutabil, înclusiv al nivelului de trai al populaţiei.”
După 1918 a fost reorganizată şi modernizată justiţia din Basarabia. Cu referire la modernizarea politică, prin decretul regal din decembrie 1918, cetăţenii români din teritoriul vechi al României şi din Basarabia erau convocaţi, pentru prima oară în istoria acestui ţinut, să aleagă "pe circumscripţii electorale, prin vot universal, direct, şi secret" deputaţii şi senatorii.
DR. HAB. NICOLAE ENCIU Institutul de Istorie al AŞM: „Au avut posibilitate de a alege reprezentanţi la nivel local, la nivel judeţean, la nivel central. Au avut exponenţi în toate guvernele României interbelice. Basarabenii au obţinut pentru prima data o Patrie. Şi acest lucru este deasupra tuturor valori pe care le-au obţinut basarabenii după 1918. Noţiune pe care sovieticii de la 1940 vor încerca să o lichideze.”
Tot atunci, în Basarabia încep primele vaccinări gratuite în masă contra bolilor infecţioase precum holera. Biserica a reprezentat una dintre cele mai importante instituții care a păstrat valorile spirituale românești. După 1918, Biserica ortodoxă din Basarabia a rupt legăturile cu Patriarhia Rusă și s-a subordonat Mitropoliei Ungro-Vlahiei care, în 1925, s-a transformat în Patriarhia Română. În anul 1927 a fost creată Mitropolia Basarabiei, avându-l în frunte pe arhiepiscopul Gurie Grosu.
DR. HAB. NICOLAE ENCIU Institutul de Istorie al AŞM: „Aruncând o privire asupra perioadei 1812 până la 1917 cum a evoluat Basarabia în imperiul ţarist, şi cum a evoluat după 1918 în 22 de ani, indiscutabil au fost realizate mult mai multe lucruri bune, în interesul majorităţii populaţiei, decât în perioada de 106 ani. Perioada interbelică apare ca o perioadă de prosperitate, putem spune că a fost o epocă de aur, inclusiv în context regional.”
