2025 a fost un an de referință pentru parcursul european al Republicii Moldova. De la aprobarea unui sprijin financiar istoric la finalizarea screening-ului bilateral. S-au deschis discuțiile tehnice pe primele clustere de negociere, iar relația Chișinău-Bruxelles a intrat într-o etapă nouă. Dar parcursul nu a fost linear. Pe lângă investiții și declarații ferme de susținere, Bruxelles-ul a cerut același lucru, constant: justiție, anticorupție, administrație, fără scurtături. Urmăriţi o retrospectivă a principalelor momente care au marcat parcursul de integrare europeană a Republicii Moldova în 2025.
La 11 martie 2025, Parlamentul European votează în favoarea Planului de Creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, cel mai mare pachet de sprijin acordat vreodată Chișinăului. Decizia este adoptată cu 499 de voturi pentru. Banii sunt direcţionaţi spre proiecte vizibile: drumuri regionale şi raionale, interconectare energetică, modernizarea cantinelor sociale, sprijin pentru antreprenori, investiţii şi stimulente pentru tineri în domenii strategice. Din total, 520 de milioane de euro sunt granturi, iar diferenta împrumuturi cu dobândă redusă, acordate în tranșe condiționate de reforme.
SIEGFRIED MUREŞAN, președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova: Este cel mai mare pachet de ajutor economic pe care Republica Moldova l-a primit vreodată din partea unui partener de dezvoltare. Este un pachet foarte mare, o parte din fonduri sunt rambursabile, o altă parte sunt nerambursabile.
Pe 4 iulie, Chișinăul găzduiește primul Summit Republica Moldova - Uniunea Europeană. Liderii principalelor instituții europene, între care preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene, se reunesc pentru a marca o etapă nouă a relației bilaterale. În cadrul summitului este anunțată debursarea primei tranșe din Planul de Creștere - 270 de milioane de euro.
URSULA VON DER LEYEN, președinta Comisiei Europene: Voi aţi prezentat rezultate pe reforme, iar noi livrăm ceea ce am promis, să investim, să sprijinim. Această investiţie vă vă ajuta să deveniţi mai competitivi şi va aduce beneficii concrete pentru cetăţenii Republicii Moldova.
Fondurile sunt direcționate către reabilitarea drumurilor regionale, modernizarea infrastructurii energetice dar și sprijinirea antreprenoriatului.
ANTÓNIO COSTA, preşedintele Consiliului European: Acum este timpul să accelerăm această muncă și să întreprindem următorii pași spre aderare.
Tot în acest an, sprijinul politic pentru parcursul european al Republicii Moldova este exprimat și prin gesturi cu o puternică valoare simbolică. De Ziua Independenței, în Piața Marii Adunări Naționale, liderii europeni transmit mesaje publice de susținere. Discursurile președintelui Franței, Emmanuel Macron, și ale premierului Poloniei, Donald Tusk, rostite în limba română, precum și mesajul cancelarului german, Friedrich Merz, marchează un moment fără precedent.
EMMANUEL MACRON, preşedintele Franţei: Împreună, împreună, vom scrie un nou capitol din istoria Moldovei şi a Europei. Trăiască Republica Moldova!
DONALD TUSK, premierul Poloniei: Aţi arătat lumii că Moldova trăieşte după valorile noastre comune. Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană.
În septembrie, Comisia Europeană debursează a doua tranșă din Planul de Creștere, 18,9 milioane de euro. Mecanismul de sprijin condiționat continuă, pe măsura evaluării reformelor asumate.
SIEGFRIED MUREŞAN, președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova: Evaluarea noastră este că implementarea reformelor decurge bine. Sunt încrezător că la începutul anului următor, după sărbătorile de iarnă, Comisia Europeană va putea debursa următoarea tranşă din acest pachet de creştere.
Pe 22 septembrie, Republica Moldova finalizează procesul de screening bilateral, început în vara anului 2024. Peste 100 de mii de pagini de legislație sunt analizate și comparate cu normele Uniunii Europene, o etapă tehnică esențială pentru pregătirea negocierilor de aderare şi care oferă o evaluare detaliată a nivelului de aliniere la legislaţia europeană. Atunci, autorităţile au indicat că cele mai complexe capitole pentru Republica Moldova sunt: reforma sistemului judiciar, drepturile fundamentale, mediul și agricultura, domenii care presupun reforme structurale și investiții consistente. În paralel însă cu aceste evoluţii, experții atrag atenţia asupra provocărilor interne, în special în ceea ce priveşte capacitatea administrativă şi resursele necesare pentru armoniziarea legislaţiei.
IULIAN GROZA director al Institutului pentru Politici și Reforme Europene: 2028 este anul când Republica Moldova trebuie să finalizeze negocierile. Orice zi, orice săptămână întârziată înseamnă o amânare, respectiv – aceasta cred că e cea mai mare provocare. O provocare importantă în faţa Guvernului este să asigure resursele necesare, să asigure o implicare plenară în procesul de armonizare a legislaţiei.
Experţii mai spun că în paralel cu momentele de vârf, 2025 a scos la suprafaţă şi zonele unde "viteza" devine risc: transparenţă, consultări publice de calitate şi previzibilitate.
ADRIAN LUPUȘOR director executiv, Centrul Analitic Independent Expert-Grup: Eu cred că principala discrepanţa şi provocare pentru noi, ca societate, este tot ce înseamnă guvernanţa economică. Avem multe instituţii publice unde încă există probleme la capitolul conflicte de interese, politizarea banului public sau expunerea instituţiilor publice la diferite interese obscure.
Pe 6 octombrie, Republica Moldova devine parte operațională a Zonei Unice de Plăți în Euro - SEPA. Tot în acest an, autorităţile anunță eliminarea tarifelor de roaming în Uniunea Europeană începând cu 1 ianuarie 2026.
Totodată, la 4 noiembrie, Comisia Europeană publică Raportul de Extindere 2025, care arată că Republica Moldova a înregistrat cele mai mari progrese într-un singur an dintre statele candidate, în pofida ameninţărilor hibride.
MARTA KOS, comisar european pentru Extindere: Republica Moldova a progresat cu viteză accelerată, şi-a aprofundat semnificativ cooperarea cu Uniunea Europeană în ciuda amenințărilor hibride continue şi încercărilor de a deturna ţara de la parcursul european. Republica Moldova a înregistrat cele mai mari progrese într-un singur an dintre toate ţările candidate.
Odată cu publicarea raportului, urmează şi o atenţionare de la Bruxelles: nu există aderare fără stat de drept.
KAJA KALLAS, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate: Nu vom face rabat şi nu vom oferi scurtături. Aderarea la Uniunea Europeană rămâne un proces corect şi dur, bazat pe meritocraţie.
Raportul subliniază însă şi restanţele Chişinăului: justiţia, combaterea corupţiei, capacitatea administrativă. Experţii spun că pe lângă temele menţionate în document, Republica Moldova rămâne încă un stat vulnerabil la interferenţe străine.
IULIAN GROZA, director al Institutului pentru Politici și Reforme Europene: Tot ce înseamnă protejarea spaţiului informaţional, securizarea Republicii Moldova faţă de ameninţările din afară, dar şi abordarea vulnerabilităţilor interne pe care noi le avem este o prioritate.
Pe 7 noiembrie, Chișinăul este vizitat de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, care reafirmă sprijinul pentru extinderea Uniunii Europene. Tot atunci a fost lansat oficial Biroul permanent al Parlamentului European, la Chişinău.
ROBERTA METSOLA, preşedintele Parlamentului European: Extinderea este o soluţia avantajoasă pentru ambele părţi şi noi salutăm ceea ce a zis doamna comisara Kos. Noi vom saluta orice fel de măsură care ar permite să continuăm acest progres.
Blocajul politic legat de poziția Ungariei față de negocierile cu Ucraina întârzie deschiderea oficială a negocierilor politice. În acest context, Republica Moldova și Comisia Europeană avansează pe dimensiunea tehnică. Astfel, pe 15 decembrie, la Bruxelles, este anunţată începerea discuţiilor la nivel tehnic între Republica Moldova şi Comisia Europeană pe trei din cele șase grupuri de capitole de negocieri pentru aderare la UE: valori fundamentale, piața internă și relații externe. Potrivit autorităţilor, procesul este o etapă intermediară crucială care pregăteşte terenul până când blocajul politic legat de Ucraina, menţinut de Ungaria, va fi depăşit. În acelaşi timp, guvernul recunoaşte că urmează o monitorizare minuţioasă, cu raportări lunare pe reformele-cheie.
CRISTINA GHERASIMOV, vicepremierul pentru Integrare Europeană: Începând cu luna ianuarie, Comisia ne va prezenta care sunt aceste reforme prioritare pe care urmează să le parcurgem în paralel cu toate reformele care deja noi le avem incluse în programul naţional pentru aderare. Iar după prezentarea aceste reforme cheie, colegii din instituţiile publice urmează să raporteze asupra progresului ce ţine de implementarea acestor priorităţi cheie. Raportarea va avea loc lunar.
În toamnă a fost o schimbare importantă de context diplomatic: Iwoina Piorko îşi începe oficial mandatul de ambasadoare a Uniunii Europene la Chişinău. Diplomata poloneză, Iwona Piórko, l-a succedat în funcție pe Jānis Mažeiks, care a condus misiunea diplomatică din septembrie 2021 până în august 2025.
Totodată, spre finalul anului, Guvernul actualizează Programul Național de Aderare la Uniunea Europeană pentru perioada 2025–2029. Documentul stabileşte paşii de reformă pentru următoarea etapă a negocierilor cu Uniunea Europeană.
Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE în 2014. Pe 3 martie 2022, Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. În urma recomandării Comisiei din noiembrie 2023, Consiliul European a decis în decembrie 2023 să deschidă negocierile de aderare cu R. Moldova.
