Președintele rus Vladimir Putin a cerut Rusiei și Ucrainei să reia negocierile bilaterale bazate pe protocoalele de la Istanbul de la începutul anului 2022, care includ cereri ce echivalează cu capitularea deplină a Ucrainei. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, Vladimir Putin a respins propunerea comună a SUA - Ucraina - Europa de încetare generală a focului și continuă să ceară capitularea Ucrainei în încercarea de a-și asigura obiectivele strategice, continuând în același timp să obțină câștiguri pe câmpul de luptă.
În noaptea de 10 spre 11 mai, în urma propunerii comune SUA - Ucraineană - și a liderilor occidentali de încetare generală a focului pentru cel puțin 30 de zile, începând cu 12 mai, Putin a respins propunerea respectivă și a propus ca Rusia și Ucraina să „reia” negocierile directe pe care el a susținut că Ucraina „le-a întrerupt” în 2022, potrivit Institutului pentru Studiul Războiului.
Consilierul președintelui rus, Iuri Ușakov, a declarat că negocierile ar trebui să țină seama de „evoluțiile discuțiilor din 2022”. Putin și Ușakov se referă la proiectul de acord al protocoalelor de la Istanbul din aprilie 2022 al Rusiei, care includea termeni ce ar fi echivalat cu capitularea Ucrainei și ar lăsa-o neputincioasă să se apere împotriva potențialei viitoare agresiuni ruse, precizează Institutul pentru Studiul Războiului.
Citește și: Zelenski îl va aștepta pe Putin joi, în Turcia, și reiterează apelul pentru încetarea focului
Publicațiile „Wall Street Journal” și „New York Times” au relatat, în martie și iunie 2024, că au obținut mai multe versiuni ale proiectelor de protocoale din negocierile de pace ucraineno-ruse din aprilie 2022 de la Istanbul. Mosccova a cerut Ucrainei să renunțe la aspirațiile sale de aderare la NATO și să-și modifice constituția pentru a adăuga o prevedere de neutralitate, care să interzică autorităților de la Kiev să se alăture oricăror alianțe militare, inclusiv acorduri militare, sau să găzduiască personal militar străin, instructori sau sisteme de arme în Ucraina.
Rusia a cerut, de asemenea, ca ea, Statele Unite, Regatul Unit (Marea Britanie), Republica Populară Chineză (RPC), Franța și Belarus să servească drept garanți de securitate ai acordului. Kremlinul a solicitat statelor garant să „rezilieze tratatele și acordurile internaționale incompatibile cu neutralitatea permanentă [a Ucrainei]”, inclusiv acordurile de ajutor militar.
Rusia a pretins limitarea armatei ucrainene la 85.000 de soldați, 342 de tancuri și 519 sisteme de artilerie, ca parte a protocoalelor de la Istanbul. În plus, Kremlinul a cerut ca rachetele ucrainene să fie limitate la o rază de acțiune de 40 de kilometri (25 de mile), o rază care ar permite forțelor ruse să desfășoare sisteme și materiale critice în apropierea Ucrainei fără teama de lovituri.
Citește și: Macron: „Pacea Europei se joacă aici, la Kiev". Culisele negocierii armistițiului de 30 de zile
Rusia a insistat asupra acestor termeni în prima și a doua lună a războiului, când trupele ruse înaintau în orașul Kiev și în nord-estul, estul și sudul Ucrainei.
Moscova încearcă acum să reitereze aceleași cereri după trei ani de război, în ciuda faptului că forțele ucrainene au forțat cu succes Rusia să se retragă din nordul Ucrainei, au eliberat zone semnificative de teritoriu în regiunile Harkiv și Herson și au redus rata de avans al Rusiei în teatrul de război.
Citește și: Săptămână crucială pentru Ucraina. Kremlin: Negocieri de pace fără o încetare a focului
Putin continuă, de asemenea, să ceară ca orice negocieri să abordeze „cauzele fundamentale” percepute de Rusia ale războiului din Ucraina. Liderul de la Kremlin a declarat în timpul conferinței de presă că scopul reînnoirii negocierilor bilaterale ruso-ucrainene va fi „eliminarea cauzelor fundamentale” ale războiului din Ucraina.
Putin a sugerat că Rusia și Ucraina ar putea urmări o încetare a focului ca parte a acestor negocieri reînnoite, dar a susținut că un „armistiu adevărat” nu ar trebui să permită „reînarmarea” și „reaprovizionarea” armatei ucrainene.
