Olesea Enache a fondat in urmă cu 9 ani comunitatea "Şezătorea Basarabia" pentru a promova cămăşile tradiţionale şi pentru a îmbogăţi patrimoniul cultural.

OLESEA ENACHE fondator, "Şezătoarea Basarabia" :Una dintre cele mai importante este altiţa cu scrânciobelul, specfici pentru zona noastră; încreţul care este funcţional sau decorativ – pământul; şi râurile care reprezintă apele sau viaţa noastră care se scurge prin lumea aceasta. Respectând aceste părţi componente cu aceste elemente specifice vor avea o cămaşă arhitipală simbolică românească.

Membrii comunităţii au descoperit detalii privind proporţiile, cromatica motivelor brodate şi tehnicile de cusut folosite pentru crearea câmpurilor ornamentale ce decorează cămaşa cu altiţă. Ia a reprezentat întotdeauna piesa principală a portului femeiesc tradiţional românesc. Prin ornamente, calitatea materialelor şi execuţie, punea în evidenţă statutul social, , dar şi personalitatea purtătoarei.

OLESEA ENACHE fondator, "Şezătoarea Basarabia", artist plastic: Cămașa, de fapt, este un mesaj, întotdeauna este un mesaj de protecție. Fiecare femeie, purtând această cămașă, deci, de fapt, este și simbolul femeii, este protejată.

Cămașa tradițională lucrată manual, nu este doar un element de vestimentație, ci şi un simbol al identității culturale românești. Tocmai din acest motiv, respectarea tuturor canoanelor este un obligatorie. Din in sau din bumbac, cu mărgele sau broderii fine, iile sunt păstrate cu grijă şi în casa Antoninei Rusu, cercetător ştiinţific şi meşter popular.

ANTONINA RUSU cercetător ştiinţific, meşter popular: Aceste simboluri naționale poartă în sine idei și concepte de viață care au făcut parte din credință vechi și care acum sunt și în creștinism. Și aceste simboluri geometrice, vedeți care sunt pe cămașă, ele sunt pe ceramica din Cucuteni. Deci, ele au o vechimie de șase mii de ani.

A început cusutul la 8 ani şi acum are peste 50 de cămăşi de sărbătoare cusute.

ANTONINA RUSU cercetător ştiinţific, meşter popular: Cea mai veche este această camașă. Eu am cusut în ea exact nouă luni, în timp ce aveam serviciu. Iată această camașă, din anul 1989-1990.

La 1 decembrie 2022, cămășa cu altiță, o variantă rafinată a iei, a fost inclusă în Lista Patrimoniului Imaterial al Umanității UNESCO, într-un dosar comun al Republicii Moldova și României. Este o recunoastere oficiala a valorii universale a acestui meșteșug.

SERGIU PRODAN ministrul Culturii al Republicii Moldova: Împreună cu România am reuşit să înscriem IA ca obiect de patrimoniu, mai bine zis – confecţionarea iei ca patrimoniu imaterial în lista Unesco. Desigur, trebuie să sărbătorim ia, pentru că ea, de fapt, este acel element al sufletului nostru care ne dă putere.

În ultima duminică a lunii iunie, Republica Moldova va marca și Ziua Portului Popular.

REPORTER: CARINA MULLER

Imagine: Artiom Cereseu