Președintele României, Nicușor Dan, a declarat joi seară, la Chișinău, că nu intenționează să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în legătură cu dezvăluirile publicate de Recorder despre șeful Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu. Șeful statului a precizat că următoarea ședință a CSAT este programată pentru 7 septembrie, dar aceasta nu are legătură cu cazul respectiv.
„Reprimarea manifestațiilor de la Revoluție, respectiv Mineriade, este o pată în istoria României. Este regretabil că parchetele nu au elucidat până în momentul acesta și îmi doresc, dar sunt circumspect că vor reuși să o facă după atâta timp de la acele evenimente”, a declarat președintele României în urma unei întrebări adresate de reportera TVR Moldova, Daniela Danilova.
Nicușor Dan a adăugat că, din punct de vedere moral, persoanele care au participat la acțiuni de reprimare nu ar trebui să ocupe funcții înalte în stat. „Orice persoană care a participat la aceste acțiuni de reprimare, din punct de vedere moral, nu are ce să caute într-o funcție înaltă în statul român. Domnul Pahonțu nu este în această situație”, a precizat șeful statului.
Recorder a publicat recent o investigație în care sunt prezentate informații despre activitatea și influența lui Lucian Pahonțu, aflat la conducerea SPP de aproape două decenii.
Potrivit Recorder, Lucian Pahonțu, actualul șef al Serviciului de Protecţie şi Pază, era locotenent în Trupele de Securitate în decembrie 1989 și că, în seara de 21 decembrie, a comandat un pluton trimis în zona Pieței Universității, pe Strada 13 Decembrie (actuala Ion Câmpineanu), la intersecția cu Bulevardul 1848 (actual Nicolae Bălcescu).
La rândul său, Snoop a arătat că, deşi conduce SPP din 2005, Pahonţu nu a depus declarația pe proprie răspundere că nu a încălcat drepturile omului. Documentele consultate de jurnaliști nu atestă, într-adevăr, că Pahonțu ar fi tras sau ar fi lovit personal manifestanți.
Potrivit hotnews.ro, fost director științific al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, Andrei Ursu, susține însă că rolul unui comandant de pluton era unul clar și o misiune la fel de clară. După cercetarea Dosarului Revoluției, Andrei Ursu susține că militarii Trupelor de Securitate aflați în dispozitiv îi izolau pe manifestanți, îi loveau și îi predau pentru a fi duși la Miliție, iar ordinele veneau de la ofițerii care îi comandau.
Andrei Ursu a coordonat, alături de Roland O. Thomasson, volumul „Căderea unui dictator”, bazat pe cercetarea Dosarului Revoluției. El este și fiul disidentului Gheorghe Ursu, care a murit în noiembrie 1985 după ce a fost bătut în arest. Când vorbește despre crimele regimului, Andrei Ursu spune că „crimele de la Revoluție au fost cele mai mari crime ale regimului comunist târziu al lui Nicolae Ceaușescu”
