Republica Moldova face progrese în parcursul european, dar are restanţe la reforma justiţiei, la drepturile omului şi în domeniul securităţii. Pentru a găsi soluții, la Chișinău a fost organizată cea de-a 17-a reuniune a Platformei Societății Civile UE–Moldova. La eveniment a participat şi președintele Comitetului Economic și Social European, Simus Boland.
SEAMUS BOLAND, președintele Comitetului Economic și Social European: Am remarcat că a fost semnat retragerea din Comunitatea Statelor Independente. Eu salut această decizie. Acesta este un semn clar la nivel geopolitic care este orientarea Republicii Moldova acum. Este un pas important.
CRISTINA GHERASIMOV, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană: Instituţiile lucrează la capacitate maximă, ca să reuşim deja în această toamnă, în contextul Pachetului de Extindere care urmează să fie publicat, prin luna octombrie-noiembrie să arătăm progres substanţial ce a făcut Republica Moldova în aceste sectoare.
CRISTIAN PÎRVULESCU, politolog, co-preşedintele Platformei Societăţii Civile UE-RM: Suntem interesaţi să vedem în ce măsură autorităţile moldovene ascultă sau nu vocea societăţii civile. În general, o ascultă. Sunt nişte cereri standart pe care colegii noştri moldoveni le fac.
LILIANA PALIHOVICI, co-preşedintele Platformei Societăţii Civile UE-RM: Câteva subiecte pe care eu le-aş ţine în capul listei pentru reforme este justiţia, consolidarea securităţii energetice, reformele economice care să genereze posibilitatea de venituri mai mari şi mai multe locuri de muncă.
Republica Moldova a devenit în ultimii ani din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, dar mai sunt destule probleme de rezolvat.
ANA GROZA, director, Asociaţia Investitorilor Străini: În primul rând este vorba de identificarea talentelor şi a forţei de muncă. Dacă anterior am avut nevoie de forţă de muncă necalificată, acum suntem şi în căutarea forţei de muncă calificată. În acest sens, discutăm cu Guvernul pentru a ne permite importarea reglementată a forţei de muncă. Un alt aspect este dialogul cu sindicatele şi Guvernul pentru a creşte productivitatea muncii şi pentru a deveni competititvi. Un alt subiect ar fi infrastructura slab dezvoltată.
Reuniunea de la Chisinau a inclus şi teme privind consolidarea spațiului civic, implementarea Planului de Creștere pentru Moldova, absorbția fondurilor europene, alinierea legislației la acquis-ul UE și evoluțiile din domeniul dialogului social și al pieței muncii.
