Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) nu susţine proiectul de modificare a Legii amalgamării în varianta actuală. CALM avertizează despre anumite riscuri asupra democraţiei locale şi autonomia comunităţilor. Drept reacţie, Guvernul susţine că modificările propuse pentru simplificarea amalgamării voluntare sunt rezultatul unui proces amplu de consultare desfășurat în fiecare raion din țară şi are drept scop consolidarea comunităţilor.
Potrivit avizului emis de către Congresul Autorităţilor Locale, unele prevederi ale proiectului ar putea afecta reprezentativitatea deciziilor la nivel local. Consultarea cetăţenilor este un principiu constituțional și european, spun cei din CALM, iar reducerea reprezentativității în luarea deciziilor privind modificarea limitelor teritoriale ar slăbi democrația locală și ar lăsa loc implicării politicului.
VIOREL RUSU, expert-coordonator, CALM: Noi superficial modificăm şi de multe ori nu în direcţia îmbunătăţirii, dar în direcţia creării unor incertitudini. Chiar procesul de amalgamare a localităţii, aprobat de majoritate simplă. Vă imaginaţi, revocarea primarului se face 2/3, dar amalgamarea, aşa un element obligatoriu, Carta europeană spune că asemenea aspecte importante trebuie acordat mecanismul de referendum local.
Totodată, CALM consideră că proiectul ar trebui integrat într-o reformă mai amplă a administrației publice locale care să includă stimulente financiare durabile pentru localitățile care decid amalgamarea, menținute pe o perioadă de minimum 5 ani. O altă recomandare făcută de CALM este şi reducerea numărului de raioane și crearea unor regiuni de dezvoltare cu competențe administrative reale. Deasemenea, se mai cere şi alocarea integrală către orașe a impozitului pe venit al persoanelor fizice, direcționarea a 50% din impozitul pe venit la locul de trai și minimum 20% din TVA către comunitățile rurale.
VIOREL RUSU, expert-coordonator, CALM: Tot acest proces, trebuie să fie conectat la reforma administraţiei publice, inclusiv şi aspectul de corelaţie şi cu administraţia publică centrală, deoarece este un sistem. Cu regret, se pune accent doar pe aspectul fuziunii, însă acest aspect nu este doar panacee pt dezvoltarea comunităţilor locale.
Congresul Autorităţilor Locale din Moldova nu susţine proiectul în varianta actuală şi solicită crearea unui grup de lucru pentru revizuirea substanțială a textului. Contactaţi de TVR Moldova, reprezentanţii Guvernulului spun că modificările propuse pentru simplificarea amalgamării voluntare sunt rezultatul unui proces amplu de consultare desfășurat în fiecare raion din țară. S-a discutat cu peste 4.500 de aleși locali și cetățeni, iar aceste ajustări includ în mod direct propunerile venite de la primari, precizează Guvernul.
Experţii în administraţie publică spun că este nevoie de un cadru mult mai predictibil şi condiţii bine definite în care să se facă amalgamarea voluntară a localităţilor. Autorităţile ar trebui să înainteze un scenariu clar al unei reorganizări administrativ-teritoriale, dar şi a reformării, în general, a administraţiei publice locale. Dacă toate acestea s-ar fi întâmplat, nu ar mai fi fost nevoie de iniţierea amalgamării normative, adică obligatorie, proces pe care autorităţile doresc să-l iniţieze la vară. Mai ales că alegerile locale generale din 2027 ar trebui să ne găsească cu o reformare cu succes a administraţiei publice locale, mai spun cei din domeniu.
SERGIU PALIHOVICI, director, Şcoala de Administraţie Publică, USM: O amalgamare, fie ea voluntară, fie ea normativă, ea trebuie să se bazeze pe un fundamnet foarte puternic, atunci când vorbim despre analiza unor procese, pe baza cărora se fundamentează decizia de amalgamare, de ce se alege anume acest centru administrativ şi nu altul, de ce într-un cluster vor fi amalgamate patru localităţi şi nu 5.
Gândită ca o primă etapă a reformei administrative, amalgamarea voluntară presupune că satele, comunele și orașele mai puțin dezvoltate să fie absorbite de localitățile din apropiere cu capacități administrative mai mari. Potrivit legislației, reforma se poate aplica doar în cazul localităților cu un număr minim de 3.000 de locuitori, iar distanța până la centrul administrativ nu trebuie să depășească 25 de kilometri.
Primăria se stabilește în localitatea cu cel mai mare număr de locuitori, cu cea mai mare capacitate fiscală și de furnizare a serviciilor publice. În prezent, mai mult de jumătate dintre cele 893 de localități ale Republicii Moldova au sub 1.500 de locuitori, sub pragul minim prevăzut de lege.
