Interviurile și Reportajele Telejurnalului

Reportajele Telejurnalului: Consumul de droguri ia amploare în Republica Moldova

post-img
Poza simbol
Sursa foto: Monitorul de Cluj

Autoritățile confirmă că în Republica Moldova consumul de droguri ia amploare. Sursele de livrare a stupefiantelor se multiplică şi diversifică iar tot mai mulţi tineri cad pradă acestui flagel. Doar anul trecut, la Dispensarul Republican de Narcologie erau la evidenţă aproape 12 mii de narcomani. În realitate, numărul celor dependenți este mult mai mare, iar specialiştii susţin că, în jurul unui consumator, mai sunt aproape zece care nu cer ajutorul medicilor. Consecinţele sunt dezastruoase, uneori chiar fatale. Poliţia încearcă să lupte cu acest fenomen, iar anul trecut s-au descoperit peste 900 de infracţiuni legate de droguri, în creştere cu 13 la sută comparativ cu 2021.

 


Mulți locatari ai unui bloc de pe bulevardul Moscova din Chisinau trăiesc cu frica în sân după ce unul dintre apartamente s-a transformat într-un cuib pentru narcomani.

Blocul a devenit ținta celor care caută senzații tari. Zi și noapte, zeci de străini cu un comportament bizar îşi fac apariţia. La acea adresă am surprins și noi două persoane cu un comportament dubios. Tinerii au verificat zona iar când au observat că sunt filmaţi, s-au oprit din căutări.  Deranjaţi, au început să înjure echipa de filmare şi să facă gesturi obscene.

Unul dintre tineri a încercat să își justifice prezența. Problema drogurilor este complexă. Marfa periculoasă este promovată de traficanţi, care desenează pe clădiri şi garduri însemne specifice folosite în limbajul consumatorilor de stupefiante.

ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „De exemplu, pe acest perete este indicată o adresă electronică. Dacă o accesăm, suntem redirecționaţi către un canal de Telegram pe care se vând substanțe interzise. Asemenea indicii, scrise pe pereții clădirilor, blocurilor de locuințe sau pe garduri, găsim în toate sectoarele Chişinăului.”

DIANA FETCO, şef, Secției Comunicare și Protocol, IGP: „Acolo unde este depistată pe o clădire publică, ceea ce se întâmplă mai rar, atunci poliţia intervine în comun cu administraţia publică locală. În cazul în care este aplicat pe o clădire privată, gen bloc de locuinţe. Trebuie ca cetăţenii să facă o sesizare la poliţie.”

ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „În Republica Moldova, mai ales în Chişinău, constatăm că narcoticele se pot procura foarte uşor. Cea mai simplă schemă pusă la cale de traficanţi: folosesc magazinele on-line care propun tot felul de substanţe interzise. Iar tranzacţiile derulate astfel durează foarte puţin.”

Din cauza multiplelor surse de livrare, consumul de droguri a luat amploare. Nu toţi știu că de la o clipă de euforie până la dependenţă nu este decât un pas. Unul care, uneori, poate costa viaţa.

Acum la orice colţ publicitate la magazinul de pe telegram. Despre accesul la acestea, în general, nu-i nicio problemă.


Acest bărbat care a dorit să-i păstrăm anonimatul, a început să consume droguri de la vârsta de 22 de ani. Este dependent de peste 10 ani.

„Am discutat cu părinţii. Mi-am luat concediu de la lucru şi m-am dus la spital. M-am tratat. Vreo doi ani a fost tot normal şi într-o zi, nu mai ţin minte, s-a început aceeaşi istorie.”

Deşi a promis părinţilor că va renunţa la acest viciu, bărbatul a continuat să consume droguri. Abia în 2016 a conştientizat că este dependent de narcotice şi a decis, de unul singur, să reia tratamentul.

„Eu am calculat câţi bai am cheltuit doar pe droguri - asta a fost 161 de mii de lei. Doar pe un an. S-au început credite. Sunt bucuros că mă trezesc dimineaţa şi nu trebuie să mă gândesc la droguri.”


Din nefericire, mii de tineri care aleg calea greșită spre consumul de droguri.

„Au început problemele cu familia, cei dragi, cu banii. Deja şi la lucru erau probleme cu ceea ce se întâmplă. Eu până în ultimul moment nu recunoaşteam că sunt bolnav. Doar atunci când stăteam în spital cu piciorul rupt, amintindu-mi tot bagajul de lucrurile pe care le-am făcut, singur am sunat şi am zis că vreau să mă reabilitez.”



Potrivit datelor din 2022, în evidenţa Dispensarului Republican de Narcologie erau aproape 12 mii de consumatori de substanţe interzise.


ALIONA OVCEARENCO, reprezentant al Dispensarului Republican de Narcologie: „Etapa iniţială este cea de dezintoxicare. Deci, pentru a elimina din organismul consumatorului resturile de substanţe pentru a restabili starea fizică şi a diminua atracţia. Mia activează şi tratamentul de susţinere - tratament cu metadonă şi boprenofim. Pentru a menţine starea fizică şi psihică. Elimină efectul euforic al medicamentelor.”

În prezent, la dispensar se tratează 250 de persoane dependente de droguri. Medicii susţin că un consumator se consideră tratat abia după 12 luni sau poate chiar şi mai mult. În dispensarului este şi centrul de reabilitare, unde consumatorii pot beneficia de tratament de recuperare.

NATALIA BALTEANU, psiholog, Dispensarul Republican de Narcologie: „ Şedinţe individuale, şedinţe în grup, consiliere psihologică.”


ARCADIE ASTRAHAN, directorul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală: „O persoană care se adresează la noi a avut contact şi este la evidenţa Dispensarului Narcologic, nouă dintre ei nu au niciodată în vizorul serviciilor.”

Potrivit Poliţiei, cei mai mulţi consumatori de droguri, peste 8 mii, sunt în Chişinău. La Bălți, sunt peste 700 în evidență iar puţin peste 300 de consumatori de droguri sunt în raionul Anenii Noi şi Ialoveni.

EVIDENȚĂ CONSUMATORI DROGURI  - REGIUNI

municipiul Chişinău - 8000 persoane
municipiul Bălţi - 727 persoane
raionul Anenii Noi - 327 persoane
raionul Ialoveni - 312 persoane
raionul Ungheni - 272 persoane

Cele mai periculoase droguri sunt cele sintetice iar specialiştii confirm că au consecinţe dezastruoase.


ARCADIE ASTRAHAN, directorul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală: „Nouă ne este mult mai complicat să facem faţă la consumul drogurilor sintetice.  Rata de recuperare este mult mai mică. Din păcate, avem consecinţe fizice, dar în special psihice foarte dezastruoase. Psihostimulentele au o influenţă asupra sistemului cardiovascular. Psihozele când persoana este ruptă din realitatea obiectivă. Poate să aibă halucinaţii.”


Şi mai grav este că rata de recădere în cazul acestor substanţe interzise este mult mai mare decât la alcool. De aceea, persoanele sunt îndemnate să apeleze la ajutorul medicilor.


ARCADIE ASTRAHAN, directorul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală: „Drogurile noi, adictibilitatea e mare. Ce mesaj luăm de aici? Nu încercăm. O singură încercare la un tânăr sau a doua oară, aproape e garantat că o să devii dependent şi o să mai vrei să consumi a patra şi a cincea oară.”


În ajutorul consumatorilor de narcotice vin şi organizaţiile nonguvernamentale cum ar fi cei de la organizatia  - Iniţiativa Pozitivă. Doar anul trecut, au beneficiat de tratament peste 2300 de consumatori de droguri.

Asociaţia Iniţiativa Pozitivă pune la dispoziţia celor aflați in evidență dispozitive verificate și sterile.

RUSLAN POVERGA, directorul Asociaţiei Iniţiativa Pozitive: „Noi le punem la dispoziţie instrumente: seringi, prezervative, consultaţie cu specialiştii care pot vorbi despre pericol. Aceste servicii pot fi obţinute în cadrul organizaţiei noastre, la oficiu nostru, dar şi de la aparate.”


Specialiştii de la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală susţin că serviciile medicale şi psihosociale trebuie întărite. Accentul ar trebui pus mai mult pe programele de reabilitare, recuperare, și de prevenire a recăderilor. De aceea, în Parlament a fost creat un grup de lucru pentru dezvoltarea unui concept referitor la problema consumului de droguri.

ARCADIE ASTRAHAN, directorul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală: „Statul trebuie să asigure accesul şi la serviciile de menţinere, nu doar la servicii de urgenţă, pentru că asta e tot ce înseamnă detoxul.”

Fenomenul consumului drogurilor are efecte nu doar asupra sănătăţii consumatorilor, dar şi în întreaga societate. Pe lângă consumatori, există alte sute de persoane care comit infracţiuni legate de droguri.

DIANA FETCO, şef Secția Comunicare și Protocol, IGP: „Cele mai multe persoane care sunt implicate în schemele cu droguri au vârstele curpinse între 18 şi 24 de ani, dar şi de la 30 de ani în sus. Majoritatea sunt la prima abatere.”


Poliţia susţine că sunt puse în circulație toate tipurile de droguri, majoritatea aduse prin contrabadă. Doar anul trecut, Serviciul Vamal a descoperit 44 de cazuri.

ION BĂDILĂ, reprezentant al Serviciului Vamal: „Se atestă mai mult un drog  sintetic care se numeşte PVP. Deci, acest drog, potrivit specialiştilor, este unul mai fatal.  Se vinde la un preţ mai rezonabil şi sunt atrase mai multe persoane din rândul tineretului.”
În prezent, sute de kilograme de droguri sunt depozitate la Vamă și Politie.

DIANA FETCO, şef Secția Comunicare și Protocol, IGP: „În momentul în care instanţa se expune definitiv.  Atunci de fiecare dată această cantitate de droguri este distrusă în prezenţa comisiei.”

În schemele de comercializare a drogurilor au fost și mai sunt implicaţi deseori şi poliţişti. O recunoaste fostul ministru de Interne nu si cel actual.

ANA REVENCO, ministrul de Interne: „Accentul cel mai mare, repet, îl punem pe lucrul cu partenerii internaţionali în anihilarea grăpărilor criminale transfrontaliere pentru a evita introducerea în Republica Moldova a acestor droguri, care înţelegem cu toţii că au o consecinţă nefastă asupra sănătăţii, inclusiv mintale.”


În 2021 au fost descoperite peste 800 de infracţiuni de trafic de droguri, pe tot teritoriul Republicii Moldova. Pedeapsa pentru cei vinovație este închisoarea, de la 7 la 15 ani.

author-img_1

Constantin Uzdris

Reporter