Ministerul Apărării a elaborat un proiect de lege care stabileşte reguli noi pentru instituirea, prelungirea și încetarea stării de asediu și a stării de război. Documentul prevede măsuri speciale de intervenţie ce pot fi aplicate în situaţiile excepţionale, care sunt atribuţiile instituţiilor statului în astfel de cazuri, precum şi drepturile şi obigaţiile cetăţenilor. Potrivit Ministerului Apărării, noile reguli actualizează legea privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război votată în 2004. Experţii în domeniul militar susţin că prevederile trebuiau adoptate mai devreme, în contextul ameninţărilor tot mai frecvente asupra securităţii naţionale.
ANA NEAMŢU, jurnalist TVR MOLDOVA: În funcție de gravitatea situaţiei, autoritățile ar putea limita temporar circulaţia persoanelor şi a vehiculelor sau să stabilească reguli speciale de traversarea a frontierei. Iar in cazul unei mobilizări, cetăţenii din afara țării ar putea fi obligaţi să revină în Republica Moldova. În situații excepționale, autoritățile ar putea recurge la rechiziționarea unor bunuri de la persoanele fizice şi juridice, necesare pentru apărarea națională. De asemenea, pe durata stării de asediu sau de război, organizarea alegerilor și a referendumurilor ar urma să fie interzisă, cu excepția situațiilor permise expres de Constituție, iar activitatea mass-media ar putea fi supusă unor reguli suplimentare, în special, în zonele unde se desfășoară operațiuni militare.
Una dintre modificări este ca starea de război să poată fi declarată prin decretul şefului statului şi consemnat de prim-ministrul Republicii Moldova. Proiectul extinde și lista domeniilor în care pot fi aplicate măsuri speciale, cum ar fi infrastructura critică, securitatea cibernetică, funcţionarea serviciilor esenţiale, precum şi accesul cetăţenilor la servicii şi produse de strictă necesitate. Experţii în domeniul militar susţin că legea trebuia actualizată mai devreme, în contextul ameninţărilor hibride, a încălcării spaţiului aerian, a războiului din Ucraina şi a atacurilor cibernetice.
VITALIE MARINUŢA, fost ministru al Apărării: Pur şi simplu, se aduce o concretizare în contextul în care avem drone care survolează, alte circumstanţe. Totodată, se concretizează rolul Cosiliului Naţional de Securitate, rolul Preşedinţiei. Mulţi spun că vor fi rezerviştii mobilizaţi şi de peste hotare. Sigur că acest lucru era scris şi în legislaţia precedentă, doar că nu era stipulat că "pentru rezerviştii aflaţi peste hotare”. Nu toţi vor fi chemaţi acasă, doar cei care sunt înregistraţi în rezerva activă a Republicii Moldova.
Proiectul delimitează atribuțiile Consiliului Național de Securitate, ale Comandamentului Suprem al Forțelor Armate și Statului Major al Apărării, în timp ce legea actuală prevede transformarea Consiliului Suprem de Securitate în Consiliul Suprem de Apărare, pe durata stării de asediu.
ION COROPCEAN, fost șef al Statului Major din R. Moldova: Mai cuprinzător s-a regăsit care sunt competențele conducerii, instituţiilor statului, conducerii politice a statului la gestionarea situaţiilor de asediu şi război. s-au determinat rolul forţelor destinate apărării naţionale. O noţiune nouă avem în lege cu privire la rezistență naţională şi rezilienţa naţională şi planul de rezistenţă naţională.
Proiectul va fi supus consultărilor publice. Noile prevederi vor putea fi aplicate doar după adoptarea legii și intrarea ei în vigoare.
