Potrivit analizei publicate de Kyiv Independent, un oficial european care a lucrat peste două decenii în politica de extindere a UE a comparat ritmul reformelor din Republica Moldova cu cel al Ungariei din 2002, singurul caz pe care și l-a amintit ca având un nivel similar de implicare.

Raportul Comisiei Europene ar putea evidenția și mai clar diferența dintre ritmul de pregătire al celor două țări. Pentru Ucraina, Bruxellesul ar urma să indice pentru prima dată un termen estimativ până la care țara ar putea fi pregătită din punct de vedere tehnic să adere la UE.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în discursul său anual privind starea Uniunii că instituția va prezenta foi de parcurs pentru cele patru state considerate cele mai avansate în procesul de aderare: Republica Moldova, Ucraina, Muntenegru și Albania. Documentele vor indica reformele necesare, timpul estimat pentru realizarea lor și un termen până la care fiecare țară ar putea îndeplini condițiile tehnice pentru aderare.

Republica Moldova a avansat mai repede decât Ucraina

Uniunea Europeană a corelat din punct de vedere politic parcursurile europene ale Republicii Moldova și Ucrainei. Cele două state au avansat în paralel în deschiderea grupurilor de capitole de negociere, chiar dacă Republica Moldova a înregistrat progrese mai rapide în realizarea reformelor.

Diplomați europeni au declarat pentru The Kyiv Independent că Republica Moldova a trecut deja printr-un exercițiu similar de evaluare a condițiilor intermediare privind statul de drept și este pregătită să primească aprobarea pentru îndeplinirea acestora. În cazul Ucrainei, după deschiderea ultimelor două grupuri de capitole, așteptată în decembrie, urmează îndeplinirea unor condiții intermediare, în special în domeniul statului de drept și al combaterii corupției.

Dintre cele patru state pentru care vor fi elaborate foi de parcurs, Ucraina ar urma să primească cel mai îndepărtat termen estimativ, întrucât mai are de realizat un volum mai mare de reforme. Acest lucru ar putea fi dificil de acceptat pentru Kiev, în condițiile în care președintele Volodimir Zelenski a insistat ca Ucraina să nu rămână în urma Republicii Moldova în procesul de aderare.

Reformele din Ucraina au încetinit

Raportul Comisiei Europene va evalua îndeplinirea criteriilor de aderare de către Ucraina, care cuprind 33 de capitole, și va compara progresele înregistrate cu cele din raportul de anul trecut.

Bruxellesul ar urma să recunoască reformele realizate de Kiev, care au permis deblocarea a peste opt miliarde de euro din sprijinul financiar condiționat de îndeplinirea unor angajamente, precum și deschiderea a patru dintre cele șase grupuri de capitole de negociere.

Totuși, ritmul reformelor a încetinit în mare parte din 2026, în special din cauza întârzierilor din Parlamentul ucrainean la adoptarea unor legi importante. Această problemă ar urma să fie reflectată în raport, inclusiv în legătură cu foaia de parcurs și cu miliardele de euro alocate Ucrainei, condiționate de realizarea reformelor într-un anumit interval de timp.

Comisia Europeană ar putea menționa și grupul de lucru pentru reformele în domeniul statului de drept, condus de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, și premierul ucrainean Serhii Korețki. Grupul reunește reprezentanți ai Guvernului și Parlamentului de la Kiev, precum și experți ai Comisiei Europene, și își propune să finalizeze activitatea în următoarele patru luni.

Libertatea presei și combaterea corupției, printre subiectele urmărite

Pe lângă evaluarea generală a progreselor în procesul de aderare, raportul ar putea aborda și probleme punctuale, precum libertatea presei și independența instituțiilor anticorupție.

Potrivit clasamentului Reporteri fără Frontiere privind libertatea presei, Ucraina se situează relativ bine, înaintea Statelor Unite și a unor state membre ale UE. Totuși, jurnaliștii care investighează cazuri de corupție la nivel înalt sau abuzuri în armată au reclamat presiuni, inclusiv procese în instanță, hotărâri controversate, amenințări și campanii de denigrare pe rețelele sociale.

Activiștii anticorupție consideră că Uniunea Europeană trebuie să joace un rol de sprijin în reformarea instituțiilor ucrainene. Unul dintre subiectele urmărite de Bruxelles este procedura de numire a procurorului general. În prezent, acesta este numit de președinte, cu aprobarea Parlamentului. UE își dorește ca selecția să se bazeze mai mult pe merit, inclusiv prin implicarea unor experți internaționali.

Subiectul a revenit în atenție în septembrie, după ce fostul procuror general Ruslan Kravcenko a plecat în Austria, în urma demiterii sale în contextul unei anchete de corupție.

Comisia Europeană a manifestat până acum o anumită flexibilitate față de Ucraina în aplicarea unor reforme, inclusiv în domeniul standardelor de mediu, ținând cont de război. Modul în care această abordare va continua și în 2027 este important inclusiv pentru mediul de afaceri, care trebuie să știe ce reguli va trebui să respecte și în ce termene.

Un alt subiect dificil în negocierile Ucrainei cu UE este agricultura. Kievul a început deja să aplice unele reforme în acest domeniu, însă la Bruxelles și în capitalele europene continuă discuțiile despre integrarea sectorului agricol ucrainean, de mari dimensiuni și cu o structură diferită de cea din UE.

Agricultura ucraineană ar putea pune presiune asupra unui sistem european în care fermierii depind în mare măsură de subvenții. Deciziile care vor fi luate în această privință ar putea influența atât reformele cerute Ucrainei, cât și termenele în care acestea trebuie realizate.

Raportul Comisiei Europene nu este un document obligatoriu din punct de vedere juridic, ci o evaluare a situației fiecărui stat candidat la momentul publicării. Prin urmare, statele membre își pot modifica pozițiile privind integrarea agriculturii ucrainene sau pot introduce cerințe suplimentare.