Kievul și Chișinăul au atins o piatră de hotar în drumul lor către blocul comunitar atunci când țările UE au aprobat în unanimitate, pe 15 iunie, deschiderea primului capitol formal de negociere pentru ambele țări.

Demersul fusese blocat ani de zile de fostul prim-ministru ungar Viktor Orbán, care se opunea aderării Ucrainei la UE. Cererile Ucrainei și Moldovei sunt legate politic, astfel încât una nu ar putea avansa fără cealaltă, precizează sursa citată.

Cele două țări speră acum să înainteze rapid în procesul de aderare la UE, viceprim-ministrul Ucrainei, Taras Kachka, declarând pentru POLITICO la începutul acestei luni că Kievul își propune să deschidă toate cele șase seturi de negocieri (clustere) până la mijlocul lunii iulie.

Însă acest calendar este acum în pericol, după ce Ungaria s-a opus marți trimiterii unei scrisori către Consiliul European și Comisia, în numele celor 27 de membri ai blocului comunitar, care prezintă poziția comună a capitalelor UE.

Ungaria a fost singura țară care s-a opus acestei acțiuni, care necesită aprobarea unanimă a tuturor celor 27 și va fi discutată din nou săptămâna viitoare, au declarat diplomații.

Un purtător de cuvânt al Reprezentanței Permanente a Ungariei la Bruxelles nu a răspuns unei solicitări de comentarii. Acțiunea este în conformitate cu poziția calmă a prim-ministrului Péter Magyar față de aderarea Ucrainei.

Citește și: Alexandru Munteanu: Integrarea graduală este o opțiune înaintea aderării depline la UE

Deși Magyar nu s-a opus deschiderii primului grup de negocieri pentru Ucraina, guvernul său a insistat să elimine cuvintele „cât mai curând posibil” referitoare la aderarea Kievului la UE din concluziile scrise ale unei reuniuni a liderilor UE de la Bruxelles săptămâna trecută, potrivit unuia dintre diplomați.

Ambilor diplomați li s-a acordat anonimatul deoarece nu li se permite să vorbească public despre procedurile cu ușile închise. În timpul unei conferințe de presă de la sfârșitul reuniunii Consiliului European de săptămâna trecută, Magyar a insistat, declarând reporterilor: „Există șase grupuri în total și nu credem că deschiderea lor pe toate deodată este o idee bună – parțial pentru că cerneala de pe primul nu s-a uscat încă și parțial pentru că ar transmite un mesaj greșit țărilor din Balcanii de Vest – Serbia, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord – [care] au petrecut ani de zile lucrând pentru aderarea la UE.”