Redacțiile din Republica Moldova sunt foarte sărace și nu-și pot permite ca să fie o platformă de fact-checking, respectiv la nord, sud, vest. Ideal ar fi să avem și în fiecare redacție un om specializat care să știe să demonteze prin instrumente off-line și on-line diferite falsuri sau speculații sau să facă un un buletin informativ în care să anunță pe oameni. De asemenea, în contextul luptei cu dezinformarea este foarte important aportul sistemului educațional. Opiniile au fost exprimate de către invitații emisiunii „Punctul pe AZi”, de la TVR MOLDOVA.
Petru Macovei, director API: „Eu de fapt, sunt absolut convins că jurnalismul este prima țintă a dezinformării, chiar cred că jurnaliștii în redacție ar trebui să se ocupe la modul serios de combaterea dezinformării. Dacă nu vom face acest lucru, atunci jurnalismul de calitate va dispărea în timp pentru că oamenii nu vor mai putea face nicio distincție între minciună și adevăr, între speculații și fapte prezentate pe obiectiv. De asemenea, în contextul luptei cu dezinformarea este foarte important aportul sistemului educațional. Și, aici sunt foarte multe lucruri de făcut sau făcut diverse întâlniri cu cadrele didactice, cu reprezentanții instituțiilor de asistență socială pentru oamenii la rândul lor, profesioniștii care se întâlnesc cu foarte mulți oameni în regiuni să poată să explice cetățeanului de rând cum să nu devină victima dezinformării.”
Totodată, Lilia Zaharia a menționat că din cauza acestei propagande și a valului acesta mare de dezinformare, oamenii sunt un pic mai reticenți la informațiile pe care le consumă,
Lilia Zaharia, director Transparency International: „Dacă facem o comparație cu ceea ce era cu 5-6 ani în urmă. Periodic în campania Stop Fals mergeam și mergem prin localități și vorbim cu oamenii, iar atunci când pomenim un post de televiziune sau vreo instituție media, știu să le identifice. Este mult de lucru inclusiv în instituțiile media, în instituțiile de stat, la școală să fie dezvoltat spiritul critic al elevului prin diferite activități de educația media. Mă refer, nu doar la acel curs opțional care stă la dorința managerului de instituție, dar această gândire critică să fie dezvoltată la fiecare disciplină, matematică, română, istorie, ca omul să gândească critic, elevul să gândească critic. Noi am avut prin perioada sovietică, dar și acum prin instituțiile superioare de învățământ această practică ca profesorul să dicteze și elevii sau studenții să conspecteze și să reproducă ceea ce a spus profesorul. De aceea, trebuie să-i învățăm pe elevi, studenți să gândească critic de la o vârstă fragedă, dar această gândire critică să fie dezvoltată inclusiv și în familie.”
