Întrunit sub președinția Înaltpreasfințitului Părinte Petru, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor, Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei a hotărât luni, 1 septembrie 2025, înaintarea unei propuneri către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: înscrierea Sfântului Ierarh Calinic al Edessei în calendarul ortodox al Bisericii noastre, cu ziua de pomenire la 8 august.
Pe ordinea de zi s-a aflat analiza textelor liturgice deja alcătuite în cinstea ierarhului – Sinaxar, Acatist, Vecernie, Litie și Utrenie –, urmând ca acestea, împreună cu propunerea Mitropoliei Basarabiei, să fie evaluate și validate de cel mai important for al Bisericii Ortodoxe Române.
Prin această inițiativă, Mitropolia Basarabiei subliniază continuitatea și comuniunea sa deplină cu întreaga Ortodoxie, aducând în atenția clerului și credincioșilor chipul unui mare ierarh al secolului XX, păstor duhovnicesc, mărturisitor și rugător neobosit.
Cine a fost Sfântul Ierarh Calinic al Edessei
Sfântul Ierarh Calinic al Edessei (1919–1984) s-a născut în satul Sitaralona, regiunea Thermo, în centrul Greciei, într-o familie preoțească – Gheorghe și Ecaterina – crescut în atmosfera de evlavie și rugăciune a Bisericii. Bunicii săi, de asemenea slujitori ai altarului, i-au fost modele de trăire creștină autentică, povățuindu-l încă din copilărie către o viață de rugăciune și jertfelnicie.
Încă din anii studenției la Facultatea de Teologie din Atena, colegii săi mărturiseau despre el că era „o oaie fără de răutate a lui Hristos”, un suflet blând, liniștit, adânc ancorat în rugăciune și fapte bune. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a slujit ca misionar în spatele frontului, aducând alinare și nădejde prin predica și rugăciunile sale.
În 1957 a fost tuns în monahism și hirotonit ieromonah la Mănăstirea Myrtia, iar în 1967 a fost ales mitropolit al Edessei. La întronizare, a rostit un cuvânt ce i-a rămas definitoriu pentru întreaga viață arhierească: „Moștenirea unui episcop nu este tronul, ci crucea. Episcopul suie cel dintâi pe Golgota.”
Cunoscut pentru discernământul și tăcerea sa grăitoare, participa la ședințele sinodale fie prin cuvinte pline de lumină, fie prin rugăciunea sa lăuntrică, fiind un ierarh al smereniei și al rugăciunii neîncetate. Prieten apropiat cu mari părinți duhovnicești ai vremii, precum Sfântul Sofronie de la Essex, a fost recunoscut drept un om al lui Dumnezeu, purtător al „arhieriei mucenicești a lui Hristos”.
După o viață de slujire jertfelnică, în 1984 i-a fost descoperită o tumoare pe creier, pe care a purtat-o cu răbdare și rugăciune, ca pe o cruce personală. Mărturiile vremii arată că până și în suferința cea mai grea chipul său radia pace și lumină, semn al darurilor dumnezeiești. A trecut la Domnul după șapte luni de boală, fiind înmormântat în cimitirul din Edessa, alături de turma pe care a iubit-o și păstorit-o.
După mutarea sa la cele veșnice, mormântul său a devenit izvor de minuni și vindecări, multe persoane mărturisind vindecări de boli grave sau alinarea durerilor prin mijlocirea lui. Minunile sale au întărit evlavia poporului, iar în 2020, Patriarhia Ecumenică, în urma deciziei Sfântului Sinod al Bisericii Greciei (2016), a proclamat oficial canonizarea sa.
Mitropolia Basarabie, menționează că acest demers de înscriere a Sfântului Calinic al Edessei în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, a fost inițiat de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Petru, prin eforturile și râvna părintelui Gabriel-Andrei Gherasă, Vicar adminstrativ al Arhiepiscopiei Chișinăului. Astfel, Mitropolia Basarabiei aduce înaintea credincioșilor un nou ocrotitor și rugător, un chip de desăvârșire care arată că sfințenia nu aparține doar timpurilor îndepărtate, ci este darul lui Dumnezeu pentru toate generațiile.
