În era digitală, escrocheriile online sunt tot mai frecvente şi greu de depistat. O confirmă datele oficiale. Doar anul trecut, paguba a fost de 272 de milioane de lei, dublu faţă de 2024. Escrocii recurg la scheme infractionale complexe. Deseori se ascund in spatele instituţiilor oficiale. Deciziile luate în grabă sau sub emoţii, pot avea consecinţe financiare serioase. Vigilenţa e cea mai bună metodă de protecţie.
Cristian Oglindă este din Chișinău a a fost la un pas să cadă în plasa escrocilor.
CRISTIAN OGLINDĂ: Am fost telefonat pe 2 aprilie, la 8 seara, de către un pretins angajat al VictoriaBank, precum că pe numele meu a fost luat un credit de peste 100 de mii de lei şi a fost transferat unui domn, Rotari Victor. Pretinsul angajat s-a dat ca un prieten care încerca să mă ajute ca creditul acesta să nu-l plătesc eu.
Escrocii şi-au dus schema mai departe. Cristian a fost redirecţionat pe un grup de Telegram, iar discuţia a continuat cu pretinsul angajat al Băncii Naţionale.
CRISTIAN OGLINDĂ: Am vorbit cu un presupus angajat al Băncii Naţionale şi dumnealui mi-a spus să contiunăm discuţia pe Telegram. Am fost adăugat pe un grup de Telegram şi am continuat discuţia cu presupusul angajat al BNM. El mi-a spus că colaborează cu Inspectoratul General de Poliţie şi de acolo am trecut la o pagină care se pretindea că e Inspectoratul General de Poliţie. Doar că semnul de întrebare apare, de ce pretinsa pagină de Telegram are numărul oficial al Inspectoratului General de Poliţie.
Precaut, tânărul a înregistrat discuţia telefonică care demonstrează manipularea, inclusiv psihologică, cu care operează cei care se ocupă de astfel de înşelătorii.
Pentru a câştiga şi mai multă credibilitate, Cristian a fost îndemnat să verifice el însuşi într-un browser de căutare, numărul de pe care a fost sunat şi să se convingă că, într-adevăr, aparţine IGP.
CRISTIAN OGLINDĂ: Pagina pretinsă foloseşte exact acelaşi număr, logo-ul poliţiei, pe Telegram e scris ca Poliţia Official. Schema e foarte credibilă, foarte prelucrată.
Cristian a fost vigilent şi povesteşte că l-au pus în garda mai multe indicii.
CRISTIAN OGLINDĂ: Toţi vorbitori de limba rusă, sub pretextul că la bancă cererea a fost completată în limba rusă, eşti instructat să nu închizi apelul, schema aşa lucrează, dacă tu întrerupi apelul şi vrei să suni înapoi, numărul acesta nu mai există.
Planul a fost însă dejucat.
CRISTIAN OGLINDĂ: Noi am încheiat discuţia când am fost solicitat să pornesc camera, să privesc la camera şi să spun numele, prenumele, nu am luat credit la banca asta. Ştiu că acum se poate lua credit on line, doar prin imagini video. Eu am închis apelul, dar cum lucrează mai departe schema. Ei îţi spun că trebuie să te duci fizic la bancă, să iei un credit, să faci transferul, ei prind escrocul care a luat primul credit şi ca şi cum îţi acoperă şi al doilea credit. Dar după ce persoana merge şi ia creditul şi face trasferul, descoperă că n-a fost niciun fel de IGP sau Banca Naţională. Dar creditul care l-a luat şi l-a transferat e destul de real.
Autoritățile explică modalitățile de fraudă sofisticate folosite deescroci.
IURIE ROŞCA, şeful Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice, INI: Sunt folosite nu doar programe AI, sunt folosite metode de spoofing, adică pe ecranul telefonului poate apărea orice număr, inclusiv al băncilor comerciale, al organelor de drept sau oricărei instituţii publice sau private.
Escrocii testează un număr mare de potentiale victime. Și prorectorul Universităţii Tehnice, este expert în securitate cibernetică și a fost contactat.
DINU ŢURCANU, prorector UTM, expert Securitate cibernetică: Sigur că schema sau patternul atacatorilor este clasic. Cu mine, de exemplu, s-a utilizat Serviciul Fiscal de Stat, atacatorii s-au prezentat ca fiind de la FISC, invocând că aş avea anumite datorii şi taxe de plătit la stat. Sigur că i-am întrebat, am semnătură electronică şi în cabinetul meu personal nu văd nicio datorie. Mi-au spus că a fost o analiză recentă, respectiv am aceste datorii şi îmi expediază aceste date printr-un curier.
Scenariul a mers mai departe, iar escrocii au cerut o adresă la care să vină curierul, precizand că taxa de curierat va fi suportată de către Serviciul Fiscal de Stat.
DINU ŢURCANU, prorector UTM, expert Securitate cibernetică: Aici, sigur, curiozitatea a fost şi mai mare şi l-am întrebat cum este achitat de stat? A zis că este achitat, iar dvs trebuie să confirmaţi doar nişte cifre. Aici m-am prins ce vor cere ei. Au zis că statul plăteşte, însă o să vă vină acum nişte cifre, dvs dictaţi-le. În acel moment am primit prin sms un cod secret. Nu e altceva decât codul utilizat în aplicaţia bancară.
Zilnic înotăm într-o mare de informaţii iar persoanele rău intenţionate pot face rost foarte uşor de numere de telefon sau alte date personale.
DINU ŢURCANU, prorector UTM, expert Securitate cibernetică: Mulţi utilizatori în mediul on line m-au întrebt cum atacatori au aceste date. Aici, nu mereu trebuie să avem răspuns la întrebări şi explic de ce. Trăim într-o lume digitală în care completăm anumite formulare în on line, formulare la anumite instituţii, unde dăm datele noastre, ulterior, fie că sunt scurgeri din anumite baze de date, prezenţa ta pe reţelele sociale, de exemplu, numărul meu este pe pagina web a UTM, ca să afli aceste date este extrem de simplu.
Cele mai multe victime ale escrocilor online sunt, conform statisticii, femeile tinere şi bătrânii. Specialistii ne dau citeva sfaturi simple pentru a evita să cădem în capcana escrocilor.
DINU ŢURCANU, prorector UTM, expert Securitate cibernetică: Oricine nu te-ar contacta, din numele oricărei instituţii de stat, să ştiţi că date sensibile, credenţiale, adică nume, de utilizator şi parolă, fie coduri secrete, fie date financiar-bancare, numărul cardului, CVV-ul, PIN-ul, nu se transmit nicăieri, sub nicio formă. Dacă am urma aceste sfaturi simple de igienă cibernetică, la sigur vă spun că ar minimiza riscurile acestor incidente sau riscurile.
Specialistii ne recomanda să avem parole diferite pentru conturile online la retelele sociale, aplicatii bancare sau alte programe online.
DINU ŢURCANU, prorector UTM, expert Securitate cibernetică: Suplimentar, deoarece prezenţa noastră în mediul online este destul de mare, este bine să setăm parole complexe, parole care nu au nimic cu numele, prenumele, data, anul naşterii, adică date personale. Să avem parole diferite şi obligatoriu, dublu factor de autentificare. Care înseamnă, fie un cod secret primit prin sms, fie o aplicaţie de autentificare Microsoft Authenticator, Google Authenticator, adică ceva suplimentar ca în cazul în care atacatorul vrea să intervină să fie nu cu succes, dar cu insucces.
Instituţiile publice au înregistrat mai multe cazuri în care se face uz de imaginea şi autoritatea pe care o au şi vin adesea cu îndemnuri către oameni, să evite astfel de înşelătorii. Compania "Energocom", de exemplu, atenţionează despre o altă schemă de fraudă. Persoane necunoscute se prezintă la locuințele consumatorilor drept reprezentanți ai companiei, invocând că vor să verifice contoarele de gaz. Ei solicită date cu caracter personal, inclusiv informații din buletin. Furnizorul menționează că nu are echipe mobile care să activeze în teritoriu. "Energocom" nu solicită consumatorilor, nici telefonic și nici prin vizite la domiciliu, date confidențiale, informații din buletin, date bancare sau alte informații cu caracter personal. Un semnal de alarmă trag si cei de la Apă-Canal, dar şi alte instituţii. Escrocii acţionează după aceeaşi schemă infractionala şi autoritatile îndeamnă cetatenii să fie vigilenţi.
LILIA ŢURCANU, reporter TVR MOLDOVA: Potrivit Inspectoratului Naţional de Investigaţii, în ultimii ani se înregistrează o creştere a numărului de dosare penale iniţiate în urma escrocheriilor online, cu pagube financiare mari. În anul 2023 au fost înregistrate 924 de cazuri de astfel de infracţiuni. În 2024, numărul acestora a crescut cu 20%, fiind raportate peste 1.100 de cazuri. Anul 2025 a fost şi mai prolific pentru escroci, cu o creştere a numărului de cazuri la peste 1.750, cu aproape 60% mai multe faţă de 2024 şi cu 90% mai mult faţă de 2023.
IURIE ROŞCA, şeful Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice, INI: Organelor de drept le e foarte greu în a demonstra vina şi a stabili identitatea acelor infractori, întrucât aceştia folosesc tehnologii moderne, programe sofisticate, dar şi acele programe care crează cu ajutorul aplicaţiilor de AI, respectiv, ne e mai complicat a demonstra şi a identifica acei infractori.
LILIA ŢURCANU, reporter TVR MOLDOVA: Alarmante sunt şi datele privind sumele uriaşe de bani pe care le-au pierdut oamenii în urma înşelătoriilor online. În anul 2023, prejudiciul total înregistrat în acest fel s-a ridicat la 40 de milioane de lei. Alarmant este că, anul următor, pierderile s-au dublat ajungând la 130 de milioane de lei. Anul 2025 vine şi el cu date îngrijorătoare. Aproximativ 272 de milioane de lei a fost suma prejudiciilor în urma escrocheriilor online. Este o creştere cu peste 100% faţă de anul 2024 şi de aproape şase ori mai mult faţă de acum doi ani.
ANASTASIA PETCO, şef secţie, Inspectoratul Naţional de Investigaţii: Dacă e să vorbim despre schemele de tip investiţionale, atunci ei plasează anunţuri sponsorizate prin intermediul reţelelor de socializare, prin care promit castiguri în termeni rapid, la fel, folosesc imaginea instituţiilor publice. Atrag cetăţenii prin promiterea de anumite indemnizaţii, câştiguri bombă, premii şi odată accesând acele linkuri, îi redirecţionează pe pagini fake, fiind gestionate de către escroci, acolo unde se colectează datele personale, iar în scurt timp sunt apelaţi de către escroci.
În ultimii ani, în Republica Moldova, au fost organizate mai multe programe de instruire pentru cetăteni. In cadrul Programului "Sigur cu AI", lansat în aceste zile la Chişinău, vor fi organizate 50 de sesiuni de instruire practică la nivel național, inclusiv la sate, cu participarea a cel puțin 500 de persoane. Participanții vor fi instruiţi pentru identificarea tentativelor de fraudă, protejarea conturilor personale, utilizarea parolelor sigure, activarea autentificării în doi pași sau folosirea responsabilă a instrumentelor de inteligență artificială.
KRISTI KIVILO, expert, e-Governance Academy, Estonia: Dacă vorbim de igiena cibernetică, hackerii nu mai sparg conturi, ei pur şi simplu se loghează în conturile tale. Asta înseamnă că toţi să aibă parole sigure, este o regulă de bază a igienii cibernetice. Deasemenea, trăim în era AI, dacă primeşti un apel în care cineva panicat, te roagă să-i dai bani, asta ar putea fi AI. Securitatea cibernetică este cu adevărat aici şi va rămâne.
TATIANA SECRII, director de programe: Atât timp cât avansăm cu tehnologia, să avansăm în capacitaţile noastre de a ne proteja, de a utiliza tehnologiilor, internetul, inteligenţa artificială responsabil. Ţintim să ajungem în toate regiunile Republicii Moldova, indiferent în română, rusă, Găgăuzia, Soroca, Cahul, peste tot.
Mulți cetateni și-au invatat lectia și știu că preventia îi poate scăpa de necazuri.
La sfârşitul anului trecut, Guvernul Republicii Moldova a aprobat programul Naţional de Securitate Cibernetică 2026-2030. Acesta stabileşte măsuri de politică și reglementare în domeniul securității cibernetice, combaterea criminalității informatice, educație și sensibilizare, precum și cooperare internațională. Costurile estimate pentru implementarea programului sunt de aproape 73,1 milioane lei.
