Lichidarea Procuraturii Anticorupție și a Procuraturii pentru Crimă Organizată și crearea unei noi structuri care să le înglobeze pe cele două riscă să blocheze dosarele de corupție și crimă organizată și să afecteze independența procurorilor, avertizează Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului și Statul de Drept.
Experții europeni nu cred că această nouă instituţie ar putea îmbunătăți eficiența combaterii corupției sau infracțiunilor hibride, iar îndepărtarea procurorilor specializați ar putea chiar să slăbească aceste eforturi. Autorităţile de la Chişinău urmează să analizeze recomandările şi vor lua o decizie privind continuarea acestui proiect.
Chiar dacă autorităţile de la Chişinău au argumentat că astfel s-ar rezolva probleme legate de combaterea corupţiei electorale şi infracţiunile hibride, experţii europeni subliniază că toate aceste obiective nu au nicio legătură cu lichidarea Procuraturii Anticorupţie şi a Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale şi crearea unei noi instituţii.
Ba mai mult, în avizul Comisiei de la Veneţia se precizează că desfiinţarea Procuraturii Anticorupţie este nejustificată, iar eliminarea procurorilor specializați poate slăbi eficienţa luptei împotriva corupţiei. În document se subliniază necesitatea unor îmbunătăţiri ale acestui proiect legislativ, în caz contrar, riscă să compromită principiul independenței procurorilor, securitatea juridică și drepturile procesuale ale părților implicate. Astfel, Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului și Statul de Drept recomandă autorităţilor de la Chişinău următoarele:
● Asigurarea unui mandat stabil al Procurorului-șef al PACCO, pentru a garanta independența instituției;
● Excluderea evaluărilor ad-hoc sau a retrogradării automate a procurorilor specializați
● Revizuirea competenţei instituţiei, limitând-o strict la infracțiunile de corupție și criminalitate organizată.
Experţii europeni avertizează și că reforma propusă în acest domeniu ar putea perturba investigațiile aflate deja în curs, ar putea afecta stabilitatea în funcție a procurorilor specializați și ar putea complica alte procese de reformă, inclusiv vetting-ul procurorilor. Astfel de recomandări apăreau şi în avizul Consiliului Superior al Procurorilor.
DUMITRU OBADĂ, preşedinte CSP: Trebuie întărite capacităţile procuraturilor specializate care există: anticorupţie şi combaterea criminalităţii organizate. Toate demersurile acestea au componentă de descurajare. Acum noi trebuie să încurajăm procurorii să îşi exercite atribuţiile de serviciu. Evident, procurorii specializaţi trebuie să treacă vetting-ul, care este în derulare. O altă chestiune ar trebui revizuită competenţa procuraturilor specializate.
Anterior şi Guvernul Recean a aprobat un aviz prin care a recomandat autorilor să revizuiască proiectul astfel încât să nu fie afectate dosarele aflate în lucru la cele două procuraturi specializate.
VERONICA MIHAILOV-MORARU, fost ministru al Justiţiei: Acesta a şi fost motivul pauzei, aşteptarea Comisiei de la Veneţia, pentru a relua eventual discuţiile şi a lua eventual o decizie. Având în vedere că au fost multe recomandări formulate de instituţii merită să fie analizate pentru eventuale îmbunătăţiri.
Am încercat să aflăm şi poziţia actualului ministru al Justiţiei, însă acesta nu ne-a putut spune dacă proiectul trebuie să continue în această formulă sau nu.
VLADISLAV COJUHARI, ministrul Justiţiei: R. Moldova ca stat este obligată să dispună de toate cele necesare ca să facă ca instituţiile să lucreze eficient pe acest segment de anticorupţie.
De la bun început, proiectul a fost criticat şi de experţii din domeniu care, în continuare, recomandă autorităţilor să renunţe la această idee.
ALEXANDRU BOT, expert WachDog: Formatul acestor procuraturi fie trebuie regândit, fie lăsat aşa cum este şi îmbunătăţit, fie regândit într-o nouă formulă, ceea ce după mine iarăşi este un exerciţiu care va reclama timp, eforturi, poate pe alocuri inutile. Ar fi cazul să renunţăm la această idee năstruşnică.
ILIE CHIRTOACĂ, preşedinte CRJM: Trebuie găsită o soluţie. Având în vedere că a plecat foarte multă lume din aceste procuraturi. Opinia oficială a CRJM este că o asemenea reformă este destul de periculoasă, pentru că există două temeri: ce se întâmplă cu dosarele, cum sunt transferate şi cine se va regăsi în noua structură. În noua structură, teoretic, ar trebui să se regăsească toţi procurorii.
Proiectul a fost iniţiat în ianuarie, de un grup de deputaţi PAS. Întrebată dacă acest proiect va continua, preşedinta Comisiei juridice, numiri şi imunităţi din parlament, Veronica Roşca, a declarat că vor fi analizate toate recomandările primite după care se va lua o decizie.
VERONICA ROŞCA, președinte, Comisia juridică, numiri și imunități, Parlamentul Republicii Moldova: Ceea ce ne recomandă şi Comisia de la Veneţia este să facem un audit al necesităţilor instituţiilor anticorupţie. Este la dimensiunea şi suveranitatea statului să decidă forma de colaborare ale instituţiilor statului, inclusiv a celor anticorupţie. Din ceea ce cunosc, a fost instituit un grup de lucru pe platforma ministerului Justiţiei, format din conducătorii tuturor instituţiilor vizate.
Avizul în privinţa proiectului privind crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate a fost adoptat la sesiunea plenară a Comisiei de la Veneția din perioada 12-13 decembrie şi a fost solicitat de preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu.
