O familie formată din doi adulți salariați și doi copii ar avea nevoie de aproape 68 de mii de lei pe lună pentru a-și acoperi cheltuielile necesare unui trai decent în Republica Moldova. În această sumă sunt incluse cheltuielile pentru alimente, locuință, sănătate, educație, transport, comunicații, dar și o rezervă pentru situații neprevăzute. Analiza a fost făcută de o echipă de experți din cadrul Institutului Național de Cercetări Economice.
Potrivit autorilor studiului "Minimul de existență și salariul de trai decent în Republica Moldova", metodologia de calcul a minimului de existență nu a fost schimbată de peste un deceniu. Raportată la realităţile actuale, aceasta se limitează la asigurarea strictă a supraviețuirii biologice. Noul model propus este aliniat la standardele Uniunii Europene și include un coș de consum rațional care acoperă, pe lângă necesarul alimentar, cheltuieli vitale pentru locuință, servicii medicale, educație, acces la informație și viață culturală. Astfel că se propune introducerea noului concept de minim de existenţă orientat social.
IULIA GARABANJI, autor studiu: Valoarea medie ponderată a minimului de existenţă este de 5000 de lei pentru o persoană, fiind cu 64% mai mare, faţă de metodologia actuală. Creşterea este determinată de bunuri nealimentare şi servicii, a căror valoare se majorează de peste două ori. În baza noii metodologii pe care o propun autorii studiului, o familie cu doi adulţi şi doi copii ar avea nevoie pentru un trai decent de aproape 68 de mii de lei lunar.
IULIA GARABANJI, autor studiu: Raportată la doi membri salariaţi ai familiei, acesta corespunde unui venit necesar de 33 949 de mii de lei lunar pentru fiecare salariat. Există o inegalitate semnificativă în distribuţia iului în R. Moldova. Astfel, peste 2/3 din salariaţi au un salariu inferior celui mediu.
VLADISLAV CAMINSCHI, director, Confederaţia Naţională a Patronatelor: Creşterea veniturilor populaţiei este o prioritate incontestabilă pentru a opri migraţia şi a asigura forţa de muncă acasă, în R. Moldova. Însă fiecare majorare salarială trebuie corelată cu posibilităţile reale ale întreprinderilor, în special cele din IMM.
Autorii studiului mai spun că realitatea actuală reflectă un prag al supraviețuirii fizice. În țările Uniunii Europene se aplică conceptul incluziunii sociale. Adică un coș minim de consum care trebuie să-i ofere fiecărei persoane şansa de a participa activ la viața societății.
VEACESLAV IONIŢĂ, expert economic: Noi 35 de ani, venind dintr-o sărăcie totală, tot ce vorbeam noi acum era minim de existenţă, astăzi trebuie să vorbim de un trai decent. R. Moldova ca ţară care pretinde să devină membră a UE, cred că este deja prea puţin să vorbim de minim de existenţă. Acest minim de existenţă trebuie garantat tuturor. Economiştii trebuie să înceapă a gândi care sunt indicatorii care ne permit să evaluăm dacă cetăţenii noştri au sau nu un trai decent.
Autorităţile îşi propun transpunerea Directivei Europene privind salariile minime în actuala realitate şi ajustarea la un nivel de 50% din salariul mediu pe economie.
MIHAI-GABRIEL CIOBANU, secretar de stat la Ministerul Muncii: Dacă majorăm salariul minim, noi aducem mai mulţi oameni care vor avea încă un motiv să vină în economia formală, nu mai are sens să lucrezi la negru, dacă salariul minim care e declarat e chiar unul decent. Şi numărul doi, noi ne asigurăm că oricine lucrează în R. Moldova să nu fie în sărăcie. Nu vrem să admitem că un om care chiar a decis să muncească, să aibă sub minim. Trebuie să facem eforturi ca să-l mărim.
Studiul urmează să servească drept bază de discuții pentru actualizarea şi examinarea propunerilor de modificarea Regulamentului privind modul de calcul al minimului de existență.
