Provocările de mediu ale Republicii Moldova și soluțiile identificate în depășirea acestora, gestionarea deșeurilor, apelor și împădurire, dar și alinierea politicilor de mediu la a acquis-ului comunitar. Acestea sunt subiectele unei noi ediții a Interviurilor Telejurnalului de la TVR Moldova. Invitatul jurnalistei TVR Moldova Natalia Chicu este Grigore Stratulat, secretar de stat al Ministerului Mediului.
Natalia Chicu, jurnalistă TVR Moldova: Avem de două ori mai multe gunoiști neutorizate decât localități. La începutul lui iulie, Parlamentul a probat proiectul care oblige autoritățile publice locale să organizeze colectarea separată a deșeurilor. Ce ar urma mai exact să se întâmple, care sunt pasii pe care trebuie să le impleteze autoritățile locale pentru soluționarea problemei deseurilor? Care este termenul și cine va monitoriza cum autoritățile locale vor implementa prevederile legale?
Grigore Stratulat, secretar de stat al Ministerului Mediului: Ce-am făcut noi în legea nouă: am eficientizat prevederile legii vechi și venim cu obligativitatea ca APL-urile să investească în inftrastructura și colectarea separată a deșeurilor cel puțin, la etapa inițială, pe trei fracții: reciclabile, sticla și fracția deșeurilor reziduale, care nu intră in vigoare din momentul adoptării iulie 2025, dar intră în vigoare din 2027.
Natalia Chicu, jurnalistă TVR Moldova: Există un buget estimativ până în 2027 pentru crearea infrastructurii?
Grigore Stratulat, secretar de stat al Ministerului Mediului: Programul național de gestionare a deșeurilor și strategia RM 2013-2027 au o cifră aproximativă pentru infrastructura de gestionare a deșeuilor în 6 regiuni- 200 mil euro. Parțial aceste sume deja sunt contractate. Nu doar din împrumuturi, dar și surse de grant. Avem un acord de finațare cu BEI de până la 100 mil.euro, avem un acord cu BERD de până la 25 mil. euro și mai avem trei acorduri de grant specifice pentru trei regiuni: menționez regiunea de management a deșeurilor nr.5 a obținut un grant de 5,6 mil. euro; regiunea 8 un grant de 5,4 mil. euro și regiunea 1 - 4.3 mil. euro. La moment avem asigurate surse financiare de aproximativ 142 mil. euro. Nu ne oprim aici pentru că vrem să finațăm inftrastructura în toată țara, dar mai intâi trebuie să finalizăm studiile de fezabilitate, lansate anul acesta, în luna aprilie pentru regiunile de management a deșeurilor 4 și 7 și în curînd vom lansa studiu de fezabilitate pentru regiunea2.
Aceste surse finaciare pe care le-am obținut sunt gestionate de către Ministerul Mediului împreună cu Oficiul național de implemetare a proiectelor de mediu. Și prima regiune unde acest sistem va fi funțional va fi regiunea 5, care cuprinde Ungheni, Călărași în 2027, după care avem în 2028 vine rândul regiunii nr.8 și în 2029 - regiunea1. Și în conformitate cu graficul respectiv, după finalizarea studiilor de fezabilitate 4,7 și 2 intenționăm să inițiem construcția în aceste regiuni în prima jumătate a 2027 cu finalitate în 2-3 ani. Un plan ambițios dar realizabil.
Natalia Chicu, jurnalistă TVR Moldova: În prima regiune în care ar urma să ajungă investițiile despre ce sumă estimativ vorbim?
Grigore Stratulat, secretar de stat al Ministerului Mediului: Acum sunt bugetate aproximativ 20 mil euro pentru regiune ad emanagement a deșeurilor nr.5. Infrastructura va cuprinde sistem integrat: containere, autospeciale, stații de transfer a deșeurilor, de compostare, sortare, depozit sanitar construit conform rigorilor UE, cu sistem de captare a gazelor, a levigatului și tratare a levigatului. Un sistem care colectează corect și poluează mai puțin aerul apa și solul.
Suplimetar pe lângă Proiectul deșeuri solide în RM, Ministerul Mediului prin intermediul Fondului național de Mediu finanțează proiecte mai mici locale, vine in suportul APL-urilor penntru finatarea proiectelor de gestionare a deșeurilor. Ce-am făcut noi în acest sens, am alocat surse financiare și ne asigurăm că autoritățile publice locare care finanțează proiecte de gestionare a deșeurilor că aceste rpoiecte sunt sincronizate cu prvederile strategia și a studiilor de fezabilitate așa încât ceea ce se finanțează la nivel local să fie complemetar sistemului, să nu vină în contradicție cu proiectul mare de gestionare a deșeurilor.
Vom lansa pe parcursul lunii august o campanie la nivel național de informare a publicului, a beneficiarilor proietelor, despre ce-i așteaptă, cum trebuie să sorteze, și ce trebuie să facă pentru a avea un sistem de gestionare a deșeurilor corect și sustenabil.
Va trebui să explicăm populației că gestionarea corectă a deșeurilor are un cost și respectiv acest cost se va regăsi în tariful pe care ei îl vor plăti pentru aceste serviciu.
Natalia Chicu, jurnalistă TVR Moldova: Când vor dispărea gunoștile neautorizate?
Grigore Stratulat, secretar de stat al Ministerului Mediului: Ele vor dispărea odată cu dispariția inftrastructurii noi.
La modul practic noi am prevăzut surse financiare în cadrul proiectului mare care vor fi utilizate pentru lichidarea și recultivarea tuturor gunoiștilor neconforme din RM. pentru fiecare groapă de gunoi se va discuta soluția pentru a o lichida sau recultiva. Și în dependență de complexitatea lucrării, unele din ele vor fi strămutate, altele vor fia coperite cu un strat de lut și sol și vor fi plantate cu arbuști pentru o recultivare corectă.
Natalia Chicu, jurnalistă TVR Moldova: O altă problemă/provocare de mediu a RM este împădurirea. Care este rata de împădurire și obiectivul?
Grigore Stratulat, secretar de stat al Ministerului Mediului: Rata de împădurire nu se compară cu țările europene. Avem o rată de 11%, mult sub media UE de 25-30%. În 2023 am aprobat un porgram ambițios care își propune ca până în 2032 să se planteze 145 mii ha.
Sunt 15 mii de ha împădurite din momentul aprobării acestui program. Înțelegem că trebuie să ne mișcăm într-un ritm mai alert și tocmai pentru asta vrem să investim în infrastructura pentru creșterea puieților, pentru retehnologizarea întreprinderilor silvice să aibă tehnică și echipamente moderne pentru că poți planta mai mult și mai mult. Investim în infrastructura care ne va oferi suport in acest program de extindere și reabilitare a pădurilor.
Natalia Chicu, jurnalistă TVR Moldova: Acest suport vine inclusiv din partea UE. Anul trecut, în cadrul platformei de sprijin pentru RM, a fost semnat Acordul de împrumut de 200 milioane de euro. Când și cum vor fi valorificați acești bani și în ce perioadă?
Grigore Stratulat, secretar de stat al Ministerului Mediului: Iată sursele pe care le-am contracta anul trecut vor fi folosite pentru construcția inftrastructurii necesare programului. Proiectul va demara în toamna acestui an, atunci când vom îndeplini condițiile obligatorii din Acordul de finanțare.
Natalia Chicu, jurnalistă TVR Moldova: Atunci ar urma să vină și prima tranșă din acești bani?
Grigore Stratulat, secretar de stat al Ministerului Mediului: Prima tranșă va veni atunci când vom avea echipa de implementare a proiectului contractată, mai îndeplinim niște condiții obligatorii ale băncii: elaborăm manualul operațional al proiectului, elaborăm planul de procurări și alte documente necesare pentru prima debursare. Și numai după ce avem echipa și elaborăm aceste documente vom depune cererea pentru prima debursare. Și din momentul respectiv putem considera proiectul demarat.
Natalia Chicu, jurnalistă TVR Moldova: Ministerul are și soluții pentru ca pădurile noi să rămână în picioare și să nu fie irosiți banii publici si europeni?
Grigore Stratulat, secretar de stat al Ministerului Mediului: Desigur. Plantarea nu presupune doar ai planatat și ai uitat. Pe parcursul a trei ani aceste plantări sunt supravegheate și intreținute. Sunt prevăzute cheltuieli și pentru asta. Trebuie să asigurăm și paza acestor plantări noi.
Natalia Chicu, jurnalistă TVR Moldova: O altă provocare este gestionarea apelor și poluarea apelor. Schimbărilor climatice au efecte și asura RM. Am vazut zilele acestea imagini cu porțiuni din Nistru secate. Și râurile mici seacă, au debite reduse de apă. Ce politici are ministerul mediului?
Grigore Stratulat, secretar de stat al Ministerului Mediului: Aici trebuie în primul rând să avem un consum sustenabil. Să vedem cum avem grijă de râuri. Alocăm anual suport pentru autoritățile publice locale pentru decomatarea râurilor, cursurilor de apă. În unele cazuri intervenim mai insistent prin demontarea barajelor ilegale, dar trebuie să înțelegem că un consum rațional de apă este locul de unde trebuie să pornim. Un al doilea element de a avea apă de calitate să investim în tratare și aici ne-am luat un angajament foarte serios față de UE când am fost la screening este investiții în capacitatea de tratare a apelor uzate. Va trebui să venim și cu suport in acest sens căci capitolul de mediu, investițiile în tratarea apelor este imensă si trebuie să facă față atât autoritățile locale, cât și agenții economici. Și doar atunci când vom avea sinergie între toti actorii implicați...vom avea si o calitate mai bună a apelor în râuri. Prognozele ne arată că în următorii 10 ani, din cauza schimbarilor climatice cantitatea apei în râurile Nistru și Prut ar putea să scadă cu 10-15%. La fel și precipitațiile, dacă avem precipitații, ca si volum, constante, din cauza schimbărilor climatice ele nu cad atunci când avem nevoie. Și aici trebuie sa investim foarte mult în infrastructura de adaptare la schimbarile climatice, ceea ce va îmbunătăți și cantitatea, și calitatea apei în râurile pe care le avem astăzi.
Natalia Chicu, jurnalistă TVR Moldova: Pe 30 iulie, Guvernul a decis că 56 de iazuri și lacuri de acumulare din Republica Moldova vor intra sub regim special de protecție. Ce ar inseamna asta?
Grigore Stratulat, secretar de stat al Ministerului Mediului: Aceasta înseamnă că ele devin o prioritate pentru țară și atunci când vom oferi finanțare pentru decolmatarea, intreținerea acestor corpuri de apă ele vor fi privite prioritar pentru a finanța anumite proiecte în domeniul gestionării resurselor de apă.
Natalia Chicu, jurnalistă TVR Moldova: La final aș vrea să vorbim despre alinierea politicilor de mediu la iq-ul comunitar. S-a menționat că, capitolul 27 de mediu ar fi unul dintre cele mai complicate. De ce? Chiar vicepremierul pentru integrare a menționat acest lucru.
Grigore Stratulat, secretar de stat al Ministerului Mediului: El cuprinde foarte multe elemente esențiale pentru care încă nu avem elaborată, finanțată infrastructura. Capitolul mediu are mai multe sectoare importante precum: decarbonizarea și atenuarea schimbărilor climatice; gestionarea deșeurilor este la fel un capitol foarte important și costisitor; substanțele chimice - gestionarea corectă a acestora iarăși presupune anumite costuri și reglementare; tratarea apelor uzate; biodiversitatea și investițiile în sisteme iarăși presupun infrastructuri pe care noi nu le avem și trebuie să găsim surse pentru finanțare, cercetare și implementarea proiectelor în acest domeniu.
Am trecut în revistă ce nu avem încă transpus, care sunt actele UE care trebuie să le preluăm, am determinat un grafic când aceste prevederi se vor regăsi în legislația RM și acum suntem la etapa când trebuie să fundamentăm perioada de care avem noi nevoie pentru a implementa aceste prevederi din legislația UE prin prisma infrastructurii pe care noi o avem și unde avem nevoie de investiții mai mari și o perioadă mai lungă de tranziție acolo vom lucra împreună cu partenerii UE pentru a acoperi aceste investiții și necesități.
Natalia Chicu, jurnalistă TVR Moldova: În acest proces de aliniere a legislației de mediu, despre câte acte vorbim?
Grigore Stratulat, secretar de stat al Ministerului Mediului: Foarte multe, aproximativ 200 de legi. Nu neapărat vorbim doar de legi, ele ar putea lua forma unei hotărâri de Guvern, regulament, în unele cazuri un ordin al Ministrului Mediului, dar vorbim despre 200 de acte UE care trebuie preluate și transpuse în legislația RM.
