,,Nu stăm degeaba, am început lucrările de reabilitare a circa 25 la sută din reţea, e vorba de sectorul Tighina-Basarabeasca-Giurgiuleşti. În acelaşi timp, lucrăm intens cu Comisia Europeană şi cu băncile finanţatoare pentru a promova un proiect ambițios de reabilitare a coridorului de la Căinari şi joncțiunea cu Vălcineţ”, a menţionat OLEG TOFILAT. 

 Oficialul a afirmat că infrastructura, materialul rulant şi personalul sunt direcţiile esenţiale din cadrul planului de modernizare a instituţiei. Urmează să fie identificate soluţii pentru înnoirea flotei de locomotive de manevră şi vor fi achiziţionate până la 1000 de vagoane cerealiere de la partenerii polonezi. În prezent se doreşte lărgirea capacităţii de tranzit cu România, dar diferenţa de ecartament e o problemă majoră.

,,Obiectivul de bază pe care îl avem în ceea ce priveşte interconexiunea cu România este ecartamentul. Noi avem ecartamentul de tip sovietic, iar colegii – de tip european. A fost elaborat un studiu de prefezabilitate care ar asigura interconexiunea pe ecartament european dintre Republica Moldova, Ucraina şi România. Proiectul de bază este construcţia unei căi ferate cu ecartament european atât pe segmentul Chişinău-Ungheni, cât şi Fălciu-Căinari”, a declarat MIRCEA PĂSCĂLUŢĂ, secretar de stat în domeniul Transporturilor MIDR.   

Mircea Păscăluţă a punctat că este analizată şi varianta electrificării liniilor ferate cu ecartament european, însă costurile sunt semnificative.  

 ,,Avem un studiu de fezabilitate pentru electrificarea tronsonului de la Iaşi până la Cristeşti, sperăm până la graniță, la Ungheni şi ar trebui să mergem mai departe, până la Chişinău”, a menţionat IONEL SCRIOȘTEANU, secretar de stat din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii din România.