Ministerul Culturii vrea să crească ponderea filmelor în limba română proiectate în cinematografele din Republica Moldova. Ministrul Dan Suruceanu a declarat pentru TVR MOLDOVA că instituția monitorizează situația și pregătește măsuri concrete. Declarația vine după ce secretara de stat Marcela Nistor a susținut că sunt necesare date suplimentare pentru a stabili dacă dublarea filmelor în română este justificată și dacă există cerere din partea publicului. Mai mulți membri ai Guvernului consideră că limba română ar trebui să fie mai prezentă în cinematografe.
DAN SURUCEANU, ministrul Culturii: Situaţia… noi o monitorizăm, ca să ştiţi, şi o să creştem ponderea, pentru că pentru noi este vital, absolut necesar… să nu venim numai cu declaraţii. Noi trebuie să venim cu nişte lucruri practice şi să multiplicăm producţia în limba română, în cinematografe şi peste tot unde este posibil. Este şi publicitate, sunt multe lucruri care, sincer, pe mine ca cetăţean mă deranjează.
Declarația ministrului vine după un reportaj realizat de jurnalista TVR Moldova Carina Muller. Potrivit datelor furnizate de Centrul Național al Cinematografiei, dintre cele 569 de proiecții programate timp de nouă zile în trei cinematografe din Chișinău, aproape 70% erau sonorizate în limba rusă și numai 16% în limba română. Situația ridică semne de întrebare și la Ministerul Educației, care desfășoară de câțiva ani un program național de studiere a limbii de stat, destinat în special vorbitorilor de rusă. Printre măsuri se numără prezența profesorilor de limba română în grădinițele în care se vorbește rusa și cursurile de formare organizate în România pentru cadrele didactice.
ADRIANA CAZACU, secretar de stat, Ministerul Educaţiei și Cercetării: Eu cred că toate filmele pentru copii, cu siguranță, trebuie să fie traduse în limba română. În Republica Moldova bilingvismul încă mai funcționează și noi cu ușurință trecem de la o limbă la alta. Deși, bineînțeles, în peste 30 de ani de independență era deja cazul ca să avem preponderent sau toate filmele să fie cu traducere în limba română. Aceasta îi va ajuta și pe vorbitorii de limba rusă… care vor să-și îmbunătățească competențele de cunoaștere a limbii române. Ascultând și văzând subtitrele… cred că poate fi și aceasta o modalitate bună de studiere a limbii române.
Și alți membri ai Guvernului consideră că oferta de filme în limba română este insuficientă.
VLADIMIR BOLEA, viceprim-ministru, ministrul Infrastructurii: Când ultima dată aţi fost la cinema în Republica Moldova şi în ce limbă aţi vizionat filmul? Fiica mea deja e mare, dar când era copil am mers la toate desenele animate cu ea. Probabil ultimul film privit cu ea a fost Shrek. – În ce limbă? – Păi l-am privit la mall şi era în limba română.
VALERIU CHIVERI, viceprim-ministru pentru Reintegrare: Ar fi normal ca ele să fie în română, în primul rând, iar dacă sunt în rusă… ar fi bine să fie dublate şi în limba română.
ALEXANDRU GASNAŞ, ministrul Sănătăţii: Având doi copii mici, probabil de şase ani sau chiar mai mult eu nu am fost la cinema. Tot ce pot să vă zic e că citesc cărţi pentru copii în limba română şi engleză pentru ei.
GHEORGHE HAJDER, ministrul Mediului: Atunci când merg la cinema prefer să privesc filmul în limba română sau în limba engleză. Cu siguranţă există această problemă şi este o chestie de principiu la care noi uşor ar trebui să trecem şi să promovăm mai mult limba română.
În 2024, Centrul Național al Cinematografiei a propus ca subtitrarea sau dublarea în limba română să devină obligatorie și să fie introduse cote pentru producțiile în română. În 2026, aceste prevederi au dispărut din proiect, fără o explicație oficială. Reprezentanții Centrului atrag atenția că cererea influențează oferta, dar și că oferta poate modela, în timp, preferințele publicului.
