Unii judecători acuză lipsă de transparență în procesul de reformă a justiției, după avizul recent emis de Comisia de la Veneția asupra proiectului de lege care prevede extinderea vettingului la nivelul instanțelor de fond. TVR Moldova prezintă contextul care a generat tensiunile dintre magistrați, care reclamă lipsa de consultare din partea Guvernului.
Ministrul Justiției Vladislav Cojuhari a rugat miercuri, pe 17 iunie, jurnaliștii să aibă răbdare pentru a avea o decizie finală în privința modificărilor la legea justiției și pentru a anticipa lucruri neprevăzute.
„Ieri seară a fost publicat acest aviz (al Comisiei de la Veneția – n.r.), dați-mi voie să avem ședința și ulterior vă vom informa”, a spus el reporterului TVR Moldova.
În ce privește riscurile pe care le-ar putea provoca vettingul judecătorilor instanțelor de fond, inclusiv plecarea magistraților din sistem, ministrul a subliniat că toate aceste lucruri au fost analizate și, de aceea, a reiterat el, trebuie să avem o discuție calmă, consistentă, după care să avem un mesaj clar către societate”.
Ce s-a întâmplat de până pe 16 iunie?
Pe 5 mai 2026, ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a solicitat avizul Comisiei de la Veneția asupra modificării legii justiției cu solicitarea privind extinderea vettingului asupra judecătorilor instanțelor de fond.
Mai exact, proiectul prevede că până la sfârșitul anului 2027 vor fi verificați din perspectiva integrității financiare și judecătorii instanțelor de fond, care nu au fost incluși în actualele proceduri de vetting. Evaluarea va începe cu judecătorii de la Judecătoria Chișinău, apoi va continua la Bălți, Cahul și în celelalte instanțe din țară.
Pe 16 iunie, Comisia de la Veneția a formulat o serie de recomandări esențiale privind proiectul de lege:
● instituția responsabilă de evaluare ar trebui să aibă competențe sporite pentru a reanaliza concluziile, a le respinge dacă este necesar și a colecta probe suplimentare.
● Comisia recomandă consolidarea capacității instituționale a Colegiului, inclusiv prin recrutarea de personal suplimentar și organizarea de instruiri specializate, în funcție de resursele disponibile.
● Totodată, metodologia propusă ar trebui revizuită astfel încât evaluarea judecătorilor să fie mai amplă și să permită o analiză echilibrată a performanței individuale.
● un alt set de recomandări vizează claritatea juridică a consecințelor în cazul promovării necorespunzătoare a evaluării de integritate, acestea urmând să fie definite în mod previzibil și proporțional, cu respectarea principiilor statului de drept.
● Experții europeni mai recomandă extinderea garanțiilor procedurale prevăzute în cadrul actualului mecanism de vetting și asupra noului model propus, precum și asigurarea unei căi efective de contestare în fața instanțelor, în conformitate cu standardele Curții Europene a Drepturilor Omului.
● În același timp, este solicitată includerea unor prevederi clare care să confirme caracterul temporar al mecanismului de evaluare, precum și introducerea unor garanții împotriva aplicării repetate a procedurii asupra acelorași judecători.
Îngrijorările unor judecători?
Comentând această situație pentru IPN, magistratul Ion Chirtoacă a declarat că aplicarea vettingului la nivelul instanțelor de fond riscă să blocheze activitatea sistemului judecătoresc, întrucât o parte dintre judecători ar putea să nu promoveze evaluarea, iar alții ar putea opta pentru demisie.
Ion Chirtoacă a menționat că proiectul privind așa-numitul „full-vetting” conține prevederi mai stricte decât mecanismele de evaluare a integrității aplicate până acum. „Legea full-vetting este mai dură, pe anumite aspecte decât legea vetting sau pre-vetting. Dacă nu este întrunit criteriul integrității la minimum 40% se consideră evaluarea eșuată”, a declarat judecătorul în cadrul unei emisiuni.
Potrivit lui, judecătorii au aflat de pe pagina Comisiei de la Veneția despre proiectul care-i vizează.
„Tot ceea ce cer judecătorii este ca lucrurile să se facă într-un cadru transparent, cu consultarea judecătorilor și cu participarea judecătorilor la elaborarea proiectului de lege. Toți spuneau că trebuie să avem un CSM trecut prin vetting. Acum nu mai avem încredere în CSM? Sistemul judecătoresc a fost șocat când a aflat despre acest proiect de pe pagina oficială a Comisiei de la Veneția”, susține magistratul.
În opinia sa, extinderea evaluării extraordinare asupra judecătorilor din instanțele de fond ar putea agrava deficitul de personal din sistem și ar putea afecta termenul de examinare a cauzelor.
„La Curtea de Apel ședințele de judecată se fixează deja pentru anul 2027. La judecătoria Chișinău dosarele se fixează pentru lunile noiembrie-decembrie 2026, adică cu 5-6 luni înainte. Ce se întâmplă dacă de la Judecătoria Chișinău mai pleacă 30 persoane? Evident, volumul de lucru va crește exponențial”, a mai spus Ion Chirtoacă.
