Chișinăul a fost atestat documentar, pentru prima dată, în anul 1436. Denumirea ar proveni de la termenul "chișlă", care înseamnă "fântână", ori de la "chișla nouă", ce semnifică "izvor nou" sau "fântână nouă". Pentru a afla istoria acestei zone, am mers chiar la locul de temelie a orașului, unde a fost instalat un monument.

Datorită reliefului și izvorului din apropiere, aici s-au așezat primii locuitori ai Chișinăului vechi.

În vârful colinei, se înalță biserica Măzărache – unul dintre cele mai vechi locașuri de piatră din capitală, ce a devenit un simbol al identității orașului.

Numele provine de la ctitorul Vasile Măzărachi - un negustor, care a ocupat funcții importante în stat, ajungând vistiernic și pârcălab de Chișinău.

Pe timpuri, în preajma bisericii se afla un cimitir vechi, ce datează din secolele al 16-lea și al 17-lea.

Din păcate, locul de unde a pornit istoria Chișinăului este privit azi cu nepăsare. Lângă un monument de arhitectură națională au fost ridicate blocuri de locuit, sunt amenajate parcări și se aruncă deșeuri.

SERGIU MUSTEAȚĂ istoric, profesor universitar, secretar general al comisiei naționale a R. Moldova pentru UNESCO: Astazi este un simbol umbrit... de blocurile care au aparut in perioada sovietica cat si in ultimii ani..nu cred ca lumea din jur cunoaste valoarea acestui monumet... comunitatea cretina arunca gunoiile din curte in afara gardului... isi amenajeaza parcari... intervenind in roca si structura acestei zone 

Chiar și izvorul, locul unde a fost întemeiată așezarea, este lăsat uitării.

Teritoriul necesită un statut special de protecție, pentru ca oamenii să nu intervină asupra acestui monument natural și arhitectural. Totuși, la 589 ani de la atestarea orașului, acest spațiu rămâne a fi o carte de vizită a Chișinăului vechi.