Documentul dezvăluie practicile de război hibrid la care a recurs Rusia pentru a-și îndeplini obiectivele pe teritoriul statului român. Autoritățile române demonstrează că Rusia și-a intensificat acțiunile subversive în România odată cu declanșarea războiului împotriva Ucrainei în februarie 2022. Instrumentele folosite pornesc de la atacuri cibernetice, campaniii de dezinformare, manipularea pe rețele sociale până la trimiterea de cetățeni străini pentru detonarea unor obiective petroliere. Punctul culminant al campaniei a fost pe 8 decembrie 2024, atunci când mercenarul Horațiu Potra, în fruntea unor oameni de-ai săi, a pornit spre București pentru a acțiuni violente cu caracter subversiv.
Influențarea mentalului colectiv prin ample campanii hibride menite să împingă discursul candidatului anti-european și anti-NATO; modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și fracturarea societății - toate acestea sunt parte a obiectivelor strategice ale Federației Ruse în România.
Acțiunile de destabilizare au fost intensificate în 2022, după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei
Raportul dezvăluie instrumentele la care a recurs Rusia pentru a-și atinge obiectivele:
• atacurile cibernetice
• acțiunile secrete destabilizatoare
• subversiunea politică
• dezinformarea și propaganda
Atacuri cibernetice
Începând cu 2022, infrastructura din România a făcut obiectul constant al unor ample atacuri cibernetice, coordonate de actori din Rusia. Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, instituția din România dedicată securității cibernetice, prezintă constant alerte și avertizări privind atacurile înregistrate asupra infrastructurii critice a țării în spațiul virtual.
Cele mai periculoase atacur au fost asociate aproape în totalitate cu grupări pro-ruse precum Lockbit, Lynx, Akira si RansomHub, care s-au remarcat printr-o activitate intensă. Aceste acțiuni au vizat 13 instituții din administrația publică centrală și locală, 12 companii de transport, 17 instituții bancare ș.a.
În 2024, au fost identificate peste 27 de milioane de evenimente cibernetice care au vizat România. La momentul alegerilor prezidențiale din 2024, peste 85.000 de atacuri cibernetice au fost lansate asupra infrastructurii electorale prin intermediul unor sisteme informatice localizate în peste 33 de țări.
În mai 2025, un raport întocmit de serviciile secrete și de securitate din mai multe țări occidentale a arătat că entități din Rusia au încercat să preia controlul a aproximativ 10.000 de camere de supraveghere de pe teritoriul a cinci ţări, inclusiv România.
Scopul era monitorizarea transporturilor cu ajutoare pentru Ucraina. Atacul cibernetic a fost realizat de o grupare de hackeri cunoscută sub numele de APT28, aflată în coordonarea GRU.
Acțiuni secrete destabilizatoare
În decursul anului 2024, s-au înregistrat situații de cetățeni străini, în special din America Latină care, sub coordonarea unor persoane din Rusia, au pătruns pe teritoriul României cu scopul de a documenta diferite obiective pentru derularea ulterioară a unor acțiuni de sabotaj.
Ca exemplu, în iulie 2024, cetățeanul columbian Luis Alfonso Murillo Dios s-a deplasat pe teritoriul României cu intenția de a comite acte de diversiune, sub coordonarea unei persoane din Rusia.
El intenționa să arunce în aer mai multe obiective - un depozit de deșeuri reciclabile, precum și două sonde de extracție a petrolului și o stație de măsurare gaze naturale. Acesta a fost trimis în judecată în noiembrie 2024 și a fost condamnat la șase ani de închisoare, sentință menținută de instanța supremă.
• Subversiune politică
În 2024, în România s-a constatat o instrumentalizare a curentului extremist.
În decursul lunii noiembrie 2024, la nivelul comunităților extremiste s-a constatat o intensificare a narativelor și mesajelor instigatoare la ură și violență asociate campaniei de promovare a candidatului independent, ce au creat un climat de panică la nivelul societății.
Această creștere a volumului de conținut instigator la acțiuni violente a fost inițiată din perioada primului tur al alegerilor. Evoluția s-a realizat în mod sistematic prin promovare de elemente de conținut de instigare la ură generate prin intermediul inteligenței artificiale. De asemenea, au fost utilizate canalele de propagandă pro-ruse pentru promovarea acestor elemente de conținut.
Începând cu 27 noiembrie 2024, s-a constatat o intensificare a campaniei de promovare a candidatului la prezidențiale Călin Georgescu la nivelul unor grupuri cunoscute pentru diseminarea de narațiuni de dezinformare, care asigură legătura dintre comunitatea pro-rusă și alte comunități generatoare de riscuri pentru ordinea publică: grupări extremiste, conspiraționiste.
De asemenea, au fost documentate legături certe cu Rusia a principalilor colaboratori ai candidatului la Președinție Călin Georgescu. Unul dintre aceștia este Horațiu Potra. Fost luptător în Legiunea Străină Franceză, acesta conduce o companie de mercenari. El angajează actuali și foști militari pentru acțiuni în teatrele de operațiuni din Congo, în baza unor contracte de pază și protecție a obiectivelor strategice și pentru antrenarea forțelor guvernamentale din această țară.
Horațiu Potra are legături documentate certe cu Rusia. El a fost în legătură directă cu personalul Ambasadei Rusiei la București - a se vedea fotografiile cu fostul ambasador rus Valeri Kuzmin - și a făcut repetate deplasări conspirate la Moscova.
În contextul anulării de către Curtea Constituțională la 6 decembrie 2024 a alegerilor prezidențiale, în dimineața zilei de 7 decembrie 2024, fostul candidat la Președinție, Călin Georgescu, s-a întâlnit în incinta unui centru de echitație, în condiții de clandestinitate, cu Horațiu Potra. Ei au conceput și pus în aplicare un plan conform căruia Horațiu Potra, împreună cu persoane din cercul său de relații, cu pregătire militară, urmau să declanșeze pe 8 decembrie 2024 în municipiul București acțiuni violente cu caracter subversiv.
În prezent, Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la comiterea unor acțiuni contra ordinii constituționale.
Dezinformare și propagandă
Pe parcursul investigațiilor au fost identificate companii cu legături certe în Rusia, care atât anterior, cât și în perioada premergătoare scrutinelor din 2024 au derulat activități informaționale, prin dezvoltarea și susținerea unor sisteme informatice complexe. Este vorba de site-uri create pentru distribuirea de conținut malițios, pagini de social media care prezintă comportament neautentic coordonat și utilizează inteligența artificială, rețea de influenceri. Acestea au targetat în mod coordonat populația României.
În cadrul acestui ecosistem a fost identificată o rețea amplă de site-uri al căror trafic este determinat de reclame promovate de patru companii, cu legături certe în Rusia - ADSKEEPER, MGID, ADNOW și GEOZO.
În perioada premergătoare scrutinelor, spațiul informațional al României a fost modelat în vederea influențării percepțiilor colective prin diseminarea mesajelor țintite unor audiențe susceptibile la manipulare. În acest scop, au fost realizate activități de sondare prin intermediul unor campanii sofisticate de microtargetare a populației care au vizat identificarea segmentelor vulnerabile și gradul de receptivitate al acestora.
În 2019, compania MGID a realizat mai multe sondaje cu privire la preferințele de conținut în mediul online ale utilizatorilor din România, inclusiv personalizate în funcție de regiune. Ea a identificat tipul de conținut care, plasat în reclame, putea crește numărul de accesări.
În urma procesului de targetare, au fost identificate 4 tipuri de narative la care segmente largi din populație se dovedeau receptive:
identitar-nostalgic;
conspiraționist - religie/
spiritualitate;
medicină alternativă.
Raportul subliniază că să recurs la metoda Doppelgänger, o tactică operaționalizată de Federația Rusă după invazia Ucrainei în 2022. Metoda de dezinformare de tip Doppelganger este o tactică folosită în campanii de dezinformare în mediul online, pentru a crea și distribui informații false sau manipulate astfel încât să pară provenite din surse credibile.
Această metodă operează după următorul tipar: crearea de clone ale surselor legitime; publicarea de conținut fals sau manipulat; distribuirea în masă prin rețele sociale; se urmărește crearea unei impresii de consens sau urgență; confuzie și erodarea încrederii.
Rezultatele urmărite prin dezinformarea de tip Doppleganger:
• Întreținerea unei stări constante de teamă, angoasă, confuzie în rândul opiniei publice
• Generarea unui sentiment de neîncredere în autoritățile statului
• Fragmentarea și polarizarea societății
Campania derulată la nivelul Tik-Tok
Conform unor rapoarte realizate de reprezentanții companiei TikTok, au fost identificate două rețele coordonate care au operat pe teritoriul României în noiembrie și decembrie 2024 în vederea promovării candidatului independent, Călin Georgescu, care au însumat peste 27.000 de conturi active.
Campania a urmărit exploatarea vulnerabilităților generate de lipsa respectării politicilor platformei de filtrare a conținutului viralizat prin intermediul postării de comentarii. Rețeaua de conturi a fost creată între 2022 și 2023 și a fost activată cu o zi înaintea alegerilor cu scopul postării a peste 2,1 milioane de comentarii. Conturile au fost create utilizând adrese de e-mail cu domeniul rumbler.ru, înregistrat în Rusia.
Concluziile raportului
Complexitatea atacurilor, multitudinea și diversitatea resurselor utilizate, caracterul disimulat al tacticilor/tehnicilor utilizate, demersurile complexe de menținere a acțiunilor sub limita de atribuire, precum și anvergura regională a campaniei, relevă implicarea unei ample infrastructuri de dezinformare coordonate din Rusia.
Infrastructura existentă de la nivelul paginilor/site-urilor malițioase continuă să prezinte capabilitățile necesare influențării pe scară largă a populației autohtone, iar schimbarea tiparului acesteia pe momente cheie indică versatilitatea tehnicilor de manipulare a actorilor ostili.
