Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, reiterează, preocupat, într-un interviu pentru Ria Novosti că unirea Republicii Moldova cu România este „un proces costisitor”, iar Bucureștiul va trebui să suporte cheltuielile. Acum două săptâmâni, Lipaev a spus că reunificarea ar pune în dificultate România prin prisma costurilor bugetare aferente procesului.
„(...) la București, deocamdată, procesul unirii nu este forțat, se consideră că moldovenii ar trebui să se pronunțe primii. Un rol important îl joacă și costul unui astfel de demers. Unirea celor două state, deși în acest caz este mai corect să vorbim despre o absorbție, este un proces costisitor, iar cineva va trebui să suporte aceste cheltuieli. Este evident că aceasta ar reveni Bucureștiului”, a declarat diplomatul rus.
El afirmă că trebuie luate în calcul și eventualele consecințe asupra stabilității interne a României, întrucât echilibrul forțelor politice s-ar modifica inevitabil.
Cu toate acestea, în pofida greutății financiare invocate, Vladimir Lipaev menținează că „proiectul unirii Republicii Moldova cu România rămâne, ca și în secolul XX, pe agenda politică”.
Pe 31 martie, în cadrul unei vizite efectuate la București, primerul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a declarat într-un interviu pentru TVR Info că tema unirii celor două state devine tot mai prezentă în spațiul public, însă o eventuală decizie politică ar urma să fie luată doar atunci când va exista o susținere clară din partea cetățenilor.
Oficialul a subliniat că, în prezent, autoritățile sunt concentrate pe agenda europeană, aceasta fiind prioritatea stabilită prin mandatul oferit de cetățeni. Potrivit acestuia, ideea inițială a fost ca Republica Moldova și România să se regăsească în cadrul Uniunii Europene, însă nu sunt excluse nici alte opțiuni pe termen lung.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu acordat jurnaliștilor britanici Rory Stewart și Alastair Campbell că țara se confruntă cu provocări majore, inclusiv propaganda rusă, interferențele Kremlinului și presiuni asupra proceselor democratice. În același context, șefa statului a abordat și relația cu România, menționând în premieră că ar vota pentru unire, în cazul organizării unui referendum pe acest subiect.
Un sondaj realizat recent de institutul iData arată că la un eventual referendum cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, peste 42 la sută dintre cetățenii moldoveni ar vota în favoarea unirii. Procentul a crescut considerabil față de anii precedenți.
Potrivit datelor publicate în Barometrul iData, numărul celor care susțin unirea cu România a ajuns la peste 42% iar a celor care nu susțin este de aproape 48 la sută. 10% dintre repondenți sunt indeciși.
Pe 27 martie 2018, Parlamentul României - Camera Deputaților și Senatul - cu prilejul celebrării unirii Basarabiei cu Țara-Mamă, România, la 27 martie 1918, a emis următoarea declarație :
„Parlamentul României, constituit în Ședința solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria-Mamă, astăzi, 27 martie 2018: consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act depinde de voința acestora,și declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora”.
