Un sistem integrat, capabil să detecteze și să distrugă ținte aeriene, ar putea ajunge în Republica Moldova abia peste trei ani ani. Nici acest termen nu este sigur, chiar dacă atacurile cu drone se apropie tot mai mult de frontiere. Sistemul, finanțat de Uniunea Europeană cu 120 de milioane de euro, este încă în etapa negocierilor.
În iulie 2026, Consiliul Uniuniii Europene a aprobat o finațare de 120 de milioane de euro pentru consolidarea apărării aeriene a Republicii Moldova. Potrivit ministrului Anatolie Nosatîi, banii vor fi folosiți pentru un sistem avansat, de rază medie, care va putea să detecteze și să distrugă ținte aeriene.
ANATOLIE NOSATÎI, ministrul Apărării al Republicii Moldova: Suntem în proces de negociere. Săptămâna viitoare vom avea discuții cu echipa de la Uniunea Europeană, unde vom merge în detalierea acestui sistem, care ulterior, după programare, va merge la compania care îl va produce. Nu suntem siguri că acest sistem performant va fi livrat în termenul stabilit, în trei ani. Posibil, să fie și mai târziu.
Până atunci, incidentele din apropierea Republicii Moldova se înmulțesc. Experții cred că alegerea punctelor de frontieră drept ținte nu este întâmplătoare. În mai puțin de trei săptămâni au avut loc șase atacuri asupra a cinci puncte de frontieră, dintre care patru se află pe frontiera cu Republica Moldova.
ANDREI CURĂRARU, expert WatchDog: De ce lovești un punct de frontieră? Pentru că aici traficul se strânge într-un singur loc. Camioanele încetinesc, parchează, așteaptă controlul zeci de minute. Nu trebuie să distrugi zeci de kilometri de șosea. Scoți din funcțiune câteva zeci de metri și obligi traficul să aștepte sau să caute altă trecere. Fie că vorbim de Leipzig, Galați sau Chișinău, Rusia își exportă capacitatea de a crea haos și nu se va opri aici.
Ultimul incident a provocat reacții la Chișinău. Președintele Maia Sandu a cerut consolidarea capacității Republicii Moldova de a-și proteja spațiul aerian și frontierele.
MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova: Să negi pericolul în timp ce dronele și rachetele rusești seamănă moarte și pun R. Moldova în calea pericolului și să critici eforturile țării tale de a-și consolida sistemul de apărare înseamnă să alegi trădarea în locul siguranței propriului popor. (…) Să ne întărim capacitatea de a ne proteja cerul și hotarele. Și să spunem lucrurilor pe nume și să rămânem de partea binelui.
IGOR GROSU, președintele Parlamentului: Acestea nu mai sunt incidente pe care le putem privi ca pe ceva îndepărtat. Dronele rusești ne încalcă spațiul aerian, cad pe teritoriul țării noastre, ucid oameni la câteva sute de metri de frontiera Republicii Moldova. (…) În Ucraina, Rusia ucide oameni în fiecare zi, de mai bine de patru ani. Condamnăm aceste atacuri teribile. Exprim sincere condoleanțe rudelor celor decedați. Moldova a fost și este alături de Ucraina.
Atacul de la Starokazacie se înscrie într-o serie de incidente produse în ultimele trei săptămâni în apropierea granițelor Republicii Moldova și României.
Pe 20 august, a fost incidentul Reni-Giurgiulești; 21 august - Tabaki-Mirnoe; 25 august - Vynohradivka-Vulcănești; 1 septembrie - Orlivka-Isaccea; 6 septembrie - din nou Orlivka, iar în noaptea trecută - Starokazacie, în apropiere de Tudora.
