Două cazuri de infecție cu virusul West Nile au fost confirmate în Republica Moldova de la începutul anului 2026. Unul dintre pacienți nu a călătorit în zone cu circulație a virusului, fiind clasificat drept caz autohton, iar cel de-al doilea este un caz de import, la o femeie revenită recent din Germania, informează Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).
Primul caz a fost confirmat la o persoană de 65 de ani, cu domiciliul în Chișinău. Întrucât aceasta nu a călătorit în zone cunoscute cu circulație a virusului West Nile, în urma anchetei epidemiologice cazul a fost clasificat ca fiind autohton. Pacientul beneficiază în prezent de îngrijiri medicale în condiții de staționar.
Cel de-al doilea caz a fost confirmat la o femeie de 39 de ani, originară din Tiraspol. Potrivit datelor epidemiologice, aceasta a revenit recent din Germania, iar cazul a fost clasificat drept unul de import.
Ultimele cazuri de West Nile în Republica Moldova au fost înregistrate în 2024, când au fost confirmate cinci infecții, toate de import. Persoanele infectate avuseseră călătorii în Italia, România și Asia de Sud.
La nivel european, situația este mai extinsă. Conform datelor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), de la începutul anului 2026, 15 țări europene au raportat 1.086 de cazuri umane de infecție cu virusul West Nile dobândite local. Italia a raportat cel mai mare număr de cazuri – 516.
În România, în sezonul 2026, au fost raportate 58 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, dintre care 47 confirmate și 11 probabile. Au fost înregistrate și trei decese, în cazul unor persoane vârstnice cu comorbidități.
Virusul West Nile se transmite în principal prin înțepătura țânțarilor infectați, în special a celor din genul Culex. Virusul circulă în mod natural între diferite specii de păsări și animale sălbatice. Infecția nu se transmite de la om la om.
Care sunt simptomele?
În aproximativ 80% dintre cazurile umane, infecția este asimptomatică sau se manifestă prin forme ușoare. Atunci când apar simptome, acestea pot include oboseală, slăbiciune musculară, febră, dureri intense de cap și erupții cutanate. Persoanele în vârstă și cele imunocompromise prezintă un risc mai mare de a dezvolta forme severe, inclusiv complicații neurologice precum meningoencefalita sau encefalita.
ANSP recomandă populației să reducă expunerea la țânțari, în special după lăsarea serii, prin purtarea hainelor de culori deschise, cu mâneci și pantaloni lungi, precum și prin utilizarea substanțelor repelente și a insecticidelor.
Autoritățile recomandă, de asemenea, montarea plaselor împotriva țânțarilor la geamuri și uși, desecarea bălților din apropierea gospodăriilor și îndepărtarea acumulărilor temporare de apă, unde se pot dezvolta țânțarii. Apa folosită pentru adăparea păsărilor trebuie schimbată regulat.
ANSP îndeamnă populația să fie vigilentă, iar la apariția unor semne specifice infecției să solicite de urgență consultația medicului.