Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunţat marţi crearea unei noi misiuni pentru protejarea infrastructurii submarine din Marea Baltică, denumită „Baltic Sentry”, cu ajutorul mai multor nave, aeronave şi drone, după recentele cazuri de sabotaj care au vizat mai multe cabluri submarine de telecomunicaţii din regiunea baltică, relatează EFE, dpa şi AFP, potrivit tvrinfo.ro.
„Astăzi anunţ că NATO lansează ‘Baltic Sentry’. Această activitate militară face parte din eforturile noastre continue de a consolida prezenţa noastră maritimă şi de a supraveghea zonele cheie pentru alianţa noastră”, folosind fregate şi avioane de patrulare maritimă, a declarat Mark Rutte în cadrul unei conferinţe de presă, la sfârşitul unui summit la Helsinki al ţărilor NATO de la Marea Baltică.
„Nu voi intra în detalii cu privire la numărul exact de nave, deoarece acesta poate varia de la o săptămână la alta, şi nu vrem să facem inamicul mai informat decât el sau ea este”, a mai spus Rutte.
„Ceea ce contează este să folosim mijloacele militare adecvate în locurile potrivite şi la momentul oportun pentru a descuraja viitoarele acte destabilizatoare”, a adăugat liderul NATO.
Mai multe cabluri submarine de telecomunicaţii şi de alimentare cu energie au fost avariate în Marea Baltică în ultimele luni. Lideri europeni şi experţi suspectează că ar fi vorba despre acte de „război hibrid” orchestrate de Rusia.
O mică flotă de drone navale de suprafaţă va fi, de asemenea, desfăşurată „pentru a îmbunătăţi supravegherea şi descurajarea” în zonă, a anunţat NATO într-un comunicat.
Această operaţiune se va desfăşura pe o perioadă nedeterminată, a mai spus NATO.
Summitul de la Helsinki a fost găzduit de preşedintele finlandez Alexander Stubb şi de premierul eston Kristen Michal, iar invitaţi au fost liderii Danemarcei, Germaniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi Suediei. Au fost de asemenea prezenţi secretarul general al NATO, Mark Rutte, în timp ce Comisia Europeană a fost reprezentată de Henna Virkkunen, vicepreşedinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie.
Principalul scop al summitului de la Helsinki a fost găsirea unor modalităţi de a proteja mai bine infrastructura esenţială din Marea Baltică şi de a contracara ameninţarea reprezentată de ”flota fantomă” a Rusiei. Această flotă se referă la navele utilizate de Rusia pentru a transporta petrol, de exemplu, în vederea evitării sancţiunilor internaţionale impuse Moscovei după invadarea Ucrainei.
Conform Ministerului de Externe german, ”flota fantomă” rusă este alcătuită în prezent din 79 de nave.
