Complexul Portuar Giurgiulești este alcătuit din Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), proprietate a BERD, și Portul de Stat Giurgiulești. PILG este amplasat pe malul Dunării, în timp ce portul de stat – la scurgerea Prutului în Dunăre. Portul privat este pe moment obiectul tranzacției dintre BERD și Portul Constanța, în timp ce portul public rămâne în proprietatea statului. Responsabilii din domeniul infrastructurii trâmbițează investiții mari în obiectivul cu pricina.
În ultimii zece ani, Portul de Stat Giurgiulești se laudă cu creșterea veniturilor pe care le aduce bugetului public, în comparație cu portul privat, care plătește câte 1.000 de dolari pe an. Însă această situație își are explicația în datoriile statului pe care le-a achitat omul de afaceri Rafig Aliyev la achiziția Terminalului petrolier în 2004, care se înglodase în datorii imense și devenise o durere de cap pentru autoritățile de atunci.
Oficialii statului Republica Moldova subliniază constant în ultima vreme că au planuri foarte mari pentru portul public, insistând că nu este de vânzare.
„El a ajuns la un profit de 34 de milioane (de lei) în 2024. În anul curent, va avea un profit de cel puțin la fel. Lucrează, muncește, îl dezvoltăm. Va fi transformat într-un hub veritabil, pe segmentul feroviar, auto, containere etc. Nu ne atingem de el”, a afirmat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, recent.
Unde va fi extins portul de stat Giurgiulești?
În prezent, acest obiectiv are jumătate de hectar, 5.000 de metri pătrați. Aflându-se pe Prut, pentru a primi nave cu pescaj mare, sunt necesare lucrări de dragare. „Trebuie să draghezi permanent”, a subliniat Bolea. Prin urmare, o extindere a portului public poate să fie făcută doar în amonte, pe Prut, unde debitul redus.
Cu toate acestea, în 2023, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat un plan de investiții de aproximativ 34 milioane de dolari, peste 600 milioane de lei.
Planul respectiv prevede creșterea capacității de transbordare portuară, estimativ cu 800 de mii de tone; atragerea investițiilor pentru dezvoltarea Portului de Stat Giurgiulești; identificarea unei alternative pentru exportatorii din Republica Moldova care nu se mai pot baza pe porturile ucrainene din cauza agresiuni rusești.
Această afacere este ironizată de concurenții portului de stat.
Planuri mărețe abandonate
În decembrie 2004, Grupul Azpetrol al omului de afaceri azer Rafig Aliyev a încheiat cu Guvernul R. Moldova un acord privind procurarea Portului petrolier din Moldova, care nu era finalizat la acea dată și se înglodase în datorii foarte mari.
Aliyev a cumpărat portul petrolier în proporție de 80% și a achitat datoriile. Celelalte 20% din acțiuni au fost păstrate de BERD.
În urma încheierii acordului, trei companii ale lui Rafig Aliyev – Azpetrol SRL (în prezent, Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (Danube Logistic SRL), Azpetrol Refinery SRL (Bemol Refinery SRL) – și-au asumat angajamentul să facă mai multe investiții.
Azertrans – să construiască infrastructura Portului Internațional Liber Giurgiulești, precum și să extindă terminalul de mărfuri, de pasageri și cel petrolier; Azpetrol – să construiască și să întrețină o rețea de desfacere a produselor petroliere și să investească în dezvoltarea portului, care era unul singur, privat la acel moment, iar Azpetrol Refinery – să construită o rafinărie de petrol.
La rândul său, Guvernul R. Moldova se obliga să cumpere suprafețele de teren care nu erau în proprietatea statului și care urmau să fie părți componente ale PILG. De asemenea, Executivul trebuia să arendeze Azertrans-ului (ICS Danube Logistics SRL) o suprafață de 120 de hectare pentru 99 de ani contra unei plăți anuale de 1.000 de dolari.
Obligații încălcate de investitori și Guvern
Până în prezent însă această companie a intrat în posesia a 55 de hectare. Guvernul nu și-a îndeplinit obligația cu privire la oferirea celeilalte suprafețe. Unul dintre motivele invocate a fost că pământul din zonă devenise extrem de scump.
Aproape la un an distanță, în octombrie 2005, Rafig Aliyev și fratele său, Farhad, la acel moment, ministru al Economiei, au fost arestați în Azerbaidjan pentru acuzații de corupție, fraudă, delapidare și tentativă de lovitură de stat. La scurt timp, guvernul azer a naționalizat companiile lui Aliyev din Azerbaidjan. Ulterior, instituțiile internaționale l-au considerat pe Rafig Aliyev deținut politic.
Pe fondul problemelor pe care le avea Rafig Aliyev în țara sa, Guvernul a hotărât ca obiectivul să fie ridicat de Ministerul Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor prin intermediul ÎS „Portul Fluvial Ungheni”. Astfel, Danube Logistics a fost obligat să cedeze 0,5 hectare, din cele 55, Guvernului R. Moldova pentru construcția Portului de mărfuri și pasageri. Așa a apărut portul de stat Giurgiulești.
