Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman, susține că judecătorul raportor în dosarul Dodon, Ghenadie Eremciuc, care a solicitat încetarea transferului temporar la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), interpretează greșit procedurile disciplinare, considerând drept „influențe” situațiile în care sunt constatate abateri profesionale.
Într-o declarație pentru TVR Moldova, Sergiu Caraman a explicat că magistratul a solicitat încetarea transferului temporar la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), invocând presiuni exercitate asupra sa prin intermediul unor proceduri disciplinare.
Potrivit șefului CSM, aceste afirmații nu sunt întemeiate.
„Acest judecător a fost vizat de mai multe proceduri disciplinare. În una dintre ele, CSM a aplicat deja o sancțiune, iar procedura a fost finalizată. În timpul examinării, judecătorul a răspuns evaziv la întrebările privind recunoașterea faptelor, făcând referire la cauzele pe care le judecă”, a declarat Caraman.
Totodată, potrivit lui Sergiu Caraman, un membru al CSM a depus o sesizare suplimentară ce vizează comportamentul magistratului în alte dosare examinate la instanța din Bălți, unde activa anterior transferului.
„CSM a anulat hotărârea Colegiului Disciplinar și decizia Inspecției Judiciare și a trimis la reexaminare la Inspecția Judiciară acea sesizare disciplinară, sesizarea unui membru CSM se referă la abateri admise în examinarea cauzelor legate de circulația mijloacelor de transport”, a spus Sergiu Caraman.
Președintele CSM a mai precizat că judecătorul Eremciuc invocă și o situație din anul 2024, când la Judecătoria Bălți nu putea fi constituit un complet penal din cauza lipsei de magistrați. În acel context, CSM i-a solicitat opinia privind o eventuală revenire pentru a asigura funcționarea instanței, însă acesta a refuzat.
„Fără acordul judecătorului nu poate fi dispusă încetarea transferului temporar. În aceste condiții, el a continuat activitatea la CSJ”, a subliniat președintele CSM.
Potrivit acestuia, magistratul a cumulat toate aceste elemente – procedurile disciplinare și episodul din 2024 – pentru a susține existența unor presupuse influențe asupra sa și a solicita revenirea la Judecătoria Bălți.
Una dintre sancțiunile aplicate anterior vizează prelucrarea neautorizată a unui teren, iar o altă sesizare disciplinară se referă la presupuse abateri în examinarea cauzelor legate de circulația rutieră.
Potrivit lui Sergiu Caraman, transferul temporar al judecătorului Ghenadie Eremciuc, similar altor cazuri, fusese anterior prelungit de CSM până la suplinirea numărului necesar de magistrați la Curtea Supremă de Justiție și la Curțile de Apel. Totuși, situația actuală este una atipică, întrucât solicitarea de încetare a transferului a venit chiar din partea judecătorului vizat.
„Este un caz neordinar, când însuși judecătorul transferat temporar solicită încetarea transferului. Pornind de la discreția și dorința acestuia, CSM nu a avut altă opțiune decât să accepte cererea”, a explicat Caraman.
În urma deciziei, magistratul a revenit la Judecătoria Bălți, unde activa înainte de detașarea la CSJ. Această schimbare va duce la redistribuirea dosarului „Sacoșă” în care este judecat Igor Dodon, către un alt judecător raportor, iar înlocuirea judecătorului raportor nu implică reluarea procesului de la zero. În baza prevederilor Codului de procedură penală, atunci când este schimbat un singur membru al completului de judecată, noul judecător primește timpul necesar pentru a studia dosarul, iar examinarea continuă, de regulă, din etapa la care a fost întreruptă.
„Legea nu face diferență între judecătorul raportor și președintele completului în acest context. Important este ca noul complet să decidă modul de continuare a examinării”, a menționat Caraman.
Caraman a mai precizat că, în final, decizia privind continuarea sau eventuala reluare a procesului aparține completului de judecată nou format, care va stabili dacă dosarul va fi examinat de la etapa actuală sau dacă se impune reexaminarea acestuia.
Citește și: Cine este judecătorul Eremciuc, înlocuit în completul responsabil de dosarul „Kuliok”